 | as |
|
| Copulă [ co-pu-lă ] VEZI SINONIME PENTRU copulă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului copula în mai multe dicționareDefinițiile pentru copula din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a copula (forma la infinitiv) A copula conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru copulă: copulă (cuvânt latina), discant (I, 1) de tip melismatic* care îmbogățește penultima notă a cantus planus*-ului [aflat la tenor (3)]. Accepțiunea termenului s-a lărgit, desemnând orice discant cu înflorituri, pe una sau mai multe note. Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru copulă: *cópulă forme, plural e (latina cópula, din co-áp-ula, despre co-aptus, unit. vezi cuplet, adept). gramatică Cuvînt care leagă atributu de subĭect: verbu a fi exprimat orĭ-cum, e copula orĭ-căreĭ propozițiunĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru copulă: copúlă substantiv feminin [Atestat: DEX2 / Plural: copulale / Etimologie: franceza copule, lat copula] (Grm) 1 Cuvânt de legătură. 2 Verb copulativ. 3 Cuvânt care leagă subiectul de predicat. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CÓPULĂ: CÓPULĂ, copule, substantiv feminin 1. Cuvânt de legătură. 2. Verb copulativ. 3. (logică) Cuvânt care leagă subiectul de predicat. – Din limba franceza copule, latina copula. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CÓPULĂ: CÓPULĂ substantiv feminin Cuvânt de legătură; verb copulativ. ♦ (logică) Cuvânt care leagă subiectul de predicat. [conform limba franceza copule, latina copula – legătură]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CÓPULĂ: CÓPULĂ, copule, substantiv feminin 1. Cuvânt de legătură. 2. Verb copulativ. 3. Cuvânt care leagă subiectul de predicat. – Din limba franceza copule, latina copula. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CÓPULĂ: CÓPULĂ copulae forme 1) lingvistică Cuvânt de legătură. 2) logică Cuvânt care face legătura dintre subiect și predicat. /<fr. copule, latina copula Forme diferite ale cuvantului copula: copulae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CÓPULĂ: CÓPULĂ substantiv feminin 1. verb copulativ. 2. (logică) cuvânt care face legătura între subiect și predicat. (< limba franceza copule, latina copula) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COPULĂ: COPÚLĂ, copule, substantiv feminin (gramatică) Verb copulativ. În propoziția «eu sînt fericit», verbul «a fi» are rol de copulă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru copula: copulá verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: DICȚ. / prezentul indicativ: copulaléz / Etimologie: copula] 1-2 A săvârși sau a face să se săvârșească actul sexual. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COPULA: COPULÁ verb I. reflexiv A se împreuna, a se acupla. [< limba franceza copuler]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COPULA: COPULÁ verb reflexiv a se împreuna, a se cupla. (< limba franceza copuler) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru copula: copulá verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea și plural copuleáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru copulă: cópulă substantiv feminin, genitiv dativ articulat cópulei; plural cópule Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru copulă: cópulă substantiv feminin, genitiv dativ articulat cópulei; plural cópule Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'COPULA' copturícoptúțcopắuCopulCÓPULĂcopulárecopulátCOPULÁȚIECOPULAȚIÚNE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CÓPULĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului copulă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Copúlă substantiv feminin [Atestat: DEX2 / Plural: cÓpulĂle / Etimologie: franceza copule, lat copula] Grm 1 Cuvânt de legătură. CÓPULĂ cÓpulĂe forme 1 lingvistică Cuvânt de legătură. / prezentul indicativ: cÓpulĂléz / Etimologie: copula] 1-2 A săvârși sau a face să se săvârșească actul sexual. |
GRAMATICA cuvântului CÓPULĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului copulă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CÓPULĂ poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE copulă? Vezi cuvântul copulă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul copulă?[ co-pu-lă ] Se pare că cuvântul copulă are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CÓPULĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Popular doar nu s-o face gaură-n cer?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul copula se conjugă: ei ele copuleáză
