 | as |
|
| Copleşi [ co-ple-şi ] VEZI SINONIME PENTRU copleşi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului coplesi în mai multe dicționareDefinițiile pentru coplesi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a copleși (forma la infinitiv) A copleși conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COPLEȘI: COPLEȘÍ, copleșesc, verb IV. tranzitiv 1. (Subiectul este un abstract; cu privire la oameni) A năpădi, a birui, a doborî. Aceeași și iar aceeași atmosferă mă copleșea de întristare în casa noastră. SADOVEANU, N. forme 46. Citi tristețea de pe chipul tovarășului său și-l copleși și pe el. SAHIA, N. 32. Se scuza că așa plînge mereu și nu se poate stăpîni de cînd au copleșit-o nevoile de nici noaptea nu mai are odihnă. REBREANU, R. I 103. Somnul îl copleși și căzu ca un mort. ISPIRESCU, L. 82. • (Despre ființe) A înconjura din toate părțile, a cuprinde. Turcii, sub vestitul Murat al II-lea, copleșiseră Orientul. BĂLCESCU, O. I 45. Nu știi, maică, ce-am pățit! Ori că Tudor mi-a sosit, Ori că hoți ne-a copleșit, Că în beci m-a-mpiedicat Trupul unui om culcat! TEODORESCU, P. P. 674. • (Despre plante) Buruienile au copleșit răsadurile. 2. A emoționa (peste măsură). Aveau prea multe de spus, evenimentul îi copleșea. CAMIL PETRESCU, N. 165. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COPLEȘI: COPLEȘI verb 1. a(-l) covîrși, a(-l) cuprinde, a(-l) împovăra, a(-l) năpădi, a(-l) răzbi, (popular) a(-l) prididi, (învechit) a(-l) supune, (figurat) a(-l) apăsa, a(-l) doborî, a(-l) răpune. (L-au coplesi necazurile, grijile.) 2. a(-l) covîrși, a(-l) împresura, a(-l) năpădi, a(-l) prinde. (Îl coplesi gîndurile.) 3. a(-l) ajunge, a(-l) birui, a(-l) covîrși, a(-l) cuprinde, a(-l) înfrînge, a(-l) învinge, a(-l) podidi, a(-l) prinde, a(-l) răzbi, a(-l) toropi, (învechit) a(-l) preacovîrși, (figurat) a(-l) doborî, a(-l) lovi. (L-a coplesi somnul, oboseala.) 4. a(-l) cuprinde, a(-l) răzbi, (învechit) a(-l) răzbate. (Îl coplesi setea.) 5. a covîrși, a năpădi, a umple, (figurat) a inunda. (Lacrimile o coplesi.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru copleși: copleși [Atestat: MARCOVICI, despre 461/8 / V: coplesipriși / prezentul indicativ: coplesișesc / Etimologie: pbl moștenit din latinescul complexire] 1 verb tranzitiv: A cuprinde din toate părțile Si: a încercui, a năpădi. 2 verb tranzitiv: A birui pe cineva. 3 verb tranzitiv: A acoperi peste tot cu un lichid Si: a afunda, a cufunda, a îneca[1]. 4 verb reflexiv: A acoperi peste tot. 5 verb reflexiv: A se întinde peste ceva în toate părțile. 6 verb tranzitiv: A umple peste măsură. 7 verb tranzitiv: A împovăra. 8 verb tranzitiv: A inunda. 9 verb tranzitiv: A strivi sub o greutate, o forță, o mulțime prea mare. 10 verb tranzitiv: (Fig) A încărca pe cineva cu daruri, laude etc. 11 verb tranzitiv: A emoționa peste măsură. 12 verb tranzitiv: A impresiona puternic. 13 (despre ființe) A înconjura din toate părțile Si: a cuprinde. corectată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COPLEȘI: COPLEȘÍ, copleșesc, verb IV tranzitiv (Despre abstracte) a cuprinde din toate părțile, a năpădi; a doborî, a birui pe cineva. ♦ A emoționa peste măsură, a impresiona puternic. • (Despre ființe) A înconjura din toate parțile; a cuprinde. – Probabil din latina complexire. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COPLEȘI: COPLEȘÍ, copleșesc, verb IV. tranzitiv A cuprinde din toate părțile, a năpădi; a doborî, a birui pe cineva. ♦ A emoționa peste măsură, a impresiona puternic. • (Despre ființe) A înconjura din toate părțile; a cuprinde. – Probabil din latina complexire. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru copleși: copleșí verb (silabe -ple-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele copleșésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea copleșeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural copleșeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru copleși: copleșí (a coplesi) (co-ple-) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele copleșésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea copleșeá; conjunctiv prezent 3 să copleșeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'COPLESI' coplátăcopléjcopléșcopleșeálăCOPLEȘÍCOPLEȘÍRECOPLEȘÍTCOPLEȘITÓRcoplizán |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL copleși Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului copleși dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii L-au copleși necazurile, grijile. Îl copleși gîndurile. L-a copleși somnul, oboseala. Îl copleși setea. Lacrimile o copleși. Copleși [Atestat: MARCOVICI, despre 461/8 / V: copleșipriși / prezentul indicativ: copleșișesc / Etimologie: pbl moștenit din latinescul complexire] 1 verb tranzitiv: A cuprinde din toate părțile Si: a încercui, a năpădi. L-au copleși necazurile, grijile. Îl copleși gândurile. Îl copleși setea. Copleșí a copleși co-ple- verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele copleșésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea copleșeá; conjunctiv prezent 3 să copleșeáscă. |
GRAMATICA cuvântului copleși? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului copleși. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul copleși poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE copleşi? Vezi cuvântul copleşi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul copleşi?[ co-ple-şi ] Se pare că cuvântul copleşi are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL copleși |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial s-a spart buba?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
