 | as |
|
| Cooperaţie [ co-o-pe-ra-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU cooperaţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cooperatie în mai multe dicționareDefinițiile pentru cooperatie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COOPERAȚIE: COOPERÁȚIE substantiv feminin Una dintre formele de organizare a muncii în care mai multe persoane participă în comun cu mijloace de producție proprii la același proces de muncă sau la diverse procese ale muncii legate între ele. Forma de muncă în care un număr mare de persoane lucrează una alături de alta și cooperează în mod sistematic în același proces de producție sau în mai multe procese de producție conexe se numește cooperație. MARX, C. I 308. Cooperație simplă = formă premergătoare producției capitaliste, care constă în asocierea mai multor producători pe același loc de producție. Cooperația simplă continuă să fie forma predominantă a acelor ramuri de producție in care capitalul operează pe scară mare, fără ca diviziunea muncii său mașinismul să joace un rol important. MARX, C. I 316. ♦ (În orînduirea socialistă) Organizație de masă în domeniul producției și schimbului de mărfuri creată din inițiativa celor ce muncesc la orașe și sate, cu mijloace materiale și financiare proprii, dar sprijinită și controlată de stat, care îmbină interesele individuale ale milioanelor de mici producători de mărfuri cu interesele generale ale clasei muncitoare, atrăgînd pe calea socialismului pe micii producători de mărfuri, dînd muncii un caracter organizat, planificat, socialist (prin socializarea mijloacelor de producție), înlesnind schimbul de produse dintre oraș și sat și fiind unul dintre mijloacele cele mai importante pentru construirea socialismului. Cooperație de consum și desfacere. Cooperație de producție. ▭ Alianța clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare ia forma colaborării dintre sat și oraș, îndreptată împotriva capitaliștilor. Alianța are drept scop aprovizionarea reciprocii a oamenilor muncii de la orașe și sate și atragerea masei țărănimii la construcția socialismului, în primul rînd prin cooperație. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 449. Importanța principală a cooperației în condițiile actuale stă în faptul că ea îmbină interesele particidare ale milioanelor de țărani săraci și mijlocași cu interesele generale ale clasei muncitoare, creînd premisele ca țărănimea muncitoare să facă mai lesne pașii pe drumul socialismului. REZ. HOT. I 97. Cooperația este un instrument de luptă în mîinile clasei muncitoare și ale țărănimii muncitoare pentru îngrădirea posibilității chiaburimii de a exploata și specula țărănimea muncitoare, pentru îngrădirea și eliminarea comerțului privat, o pîrghie principală a întăririi alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare și a transformării socialiste a agriculturii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2655. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COOPERAȚIE: COOPERÁȚIE substantiv feminin 1. Formă de organizare a muncii în care mai multe persoane participă în comun la același proces de muncă sau la diverse procese ale muncii legate între ele. ♦ (În orânduirea socialistă) Asociere a oamenilor muncii în întreprinderi cooperatiste de producție sau de aprovizionare și desfacere. 2. Cooperare. [Gen. -iei, variantă cooperațiune substantiv feminin / conform limba franceza coopération, italiana cooperazione]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COOPERAȚIE: COOPERÁȚIE substantiv feminin 1. cooperare. • formă de organizare a muncii în care mai multe persoane participă în comun, cu mijloace de producție proprii, la același proces de muncă sau la diverse procese ale muncii legate între ele. 2. sistemul cooperativelor dintr-un anumit domeniu de activitate. (< limba franceza coopération) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COOPERAȚIE: COOPERÁȚIE, cooperații, substantiv feminin 1. Cooperare. 2. Asociere, uniune de persoane, în întreprinderi cooperatiste (de producție, de consum, de desfacere, de credit, prestări de servicii etc.). – Din limba franceza coopération, limba rusă kooperațiia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COOPERAȚIE: COOPERÁȚIE, substantiv feminin 1. Cooperare. 2. Asociere, uniune de persoane în întreprinderi cooperatiste (de producție, de consum, de desfacere, de credit, prestări de servicii etc.). – Din limba franceza coopération, limba rusă kooperațiia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cooperație: cooperație substantiv feminin [Atestat: GHICA, S. 127 / V: cooperatieiune / Plural: cooperatieii / Etimologie: franceza coopération] 1 Cooperare (1). 2 Asociere de persoane în întreprinderi cooperatiste (1). 3 (Nob) Cooperativă (3). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COOPERAȚIE: COOPERÁȚIE cooperatiei forme Formă de organizare colectivă a muncii; sistem cooperativ. [articulat cooperația; genitiv dativ cooperației; silabe -ți-e] /<fr. coopération Forme diferite ale cuvantului cooperatie: cooperatiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cooperație: cooperáție (-ți-e) substantiv feminin, articulat cooperáția (-ți-a), genitiv dativ articulat cooperáției; plural cooperáții, articulat cooperáțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COOPERAȚIE: COOPERAȚIE substantiv colaborare, conlucrare, cooperare. (cooperatie perfectă între părți.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cooperație: cooperáție substantiv feminin (silabe co-o-) → operație Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'COOPERATIE' COOPERCOOPERÁcooperántCOOPERÁRECOOPERÁȚIECOOPERATÍSMCOOPERATÍSTCOOPERAȚIÚNECOOPERATÍV |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL COOPERAȚIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cooperaţie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 127 / V: cooperaȚieiune / Plural: cooperaȚieii / Etimologie: franceza coopération] 1 Cooperare 1. COOPERÁȚIE cooperaȚiei forme Formă de organizare colectivă a muncii; sistem cooperativ. CooperaȚie perfectă între părți. |
GRAMATICA cuvântului COOPERAȚIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cooperaţie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul COOPERAȚIE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cooperaţie? Vezi cuvântul cooperaţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cooperaţie?[ co-o-pe-ra-ţi-e ] Se pare că cuvântul cooperaţie are şase silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL COOPERAȚIE Inţelegi mai uşor cuvântul cooperaţie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeCooperație simplă = formă premergătoare producției capitaliste, care constă în asocierea mai multor producători pe același loc de producție |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL COOPERAȚIE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se face sau a fi avocatul cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul cooperație are forma: cooperáții
