 | as |
|
| Convolut [ con-vo-lut ] VEZI SINONIME PENTRU convolut PE ESINONIME.COM definiția cuvântului convolut în mai multe dicționareDefinițiile pentru convolut din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru convolut: convolút1 sn [Atestat: DEX2 / Plural: convoluturi / Etimologie: ger Konvolut] 1 Grup de scrieri catalogate separat în biblioteci sau arhive. 2 Volum cuprinzând mai multe lucrări ale aceluiași autor sau având aceeași tematică. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONVOLUT: CONVOLÚT substantiv neutru Volum care cuprinde mai multe lucrări editate separat, dar având același autor sau cuprinzând materii înrudite. [Variante convolută substantiv feminin / < germana Konvolut]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONVOLUT: CONVOLÚT2, -Ă, convoluți, -te, adjectiv (Despre organe) Răsucit în formă de cornet. ♦ Răsucit, întors asupra lui însuși. – Din limba franceza convoluté, latina convolutus. Forme diferite ale cuvantului convolut: convolut-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONVOLUT: CONVOLÚT2, -Ă, convoluți, -te, adjectiv (Despre organe) Răsucit în formă de cornet. ♦ Răsucit, întors asupra lui însuși. – Din limba franceza convoluté, latina convolutus. Forme diferite ale cuvantului convolut: convolut-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONVOLUT, -Ă: CONVOLÚT, -Ă adjectiv (botanică; despre organe) Răsucit în formă de cornet sau sul. ♦ Răsucit, întors asupra lui însuși. [< limba franceza convoluté, latina convolutus]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONVOLUT: CONVOLÚT2, -Ă adjectiv 1. (botanică; despre organe) cu marginile răsucite în formă de cornet. 2. întors asupra lui însuși. (<fr. convoluté, latina convolutus) Forme diferite ale cuvantului convolut: convolut-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONVOLUT: CONVOLÚT1 substantiv neutru volum care cuprinde mai multe lucrări editate separat, dar având același autor sau cuprinzând materii înrudite. (<germ. Konvolut) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru convolut: convolút2, convolută a [Atestat: DN3 / Plural: convolutuți, convolute / Etimologie: franceza convolute, lat convolutus] 1 (despre organe) Răsucit în formă de cornet. 2 Răsucit spre el însuși. Forme diferite ale cuvantului convolut: convolută Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONVOLUT: CONVOLÚT1, convoluturi, substantiv neutru Grup de scrieri care apar izolat în cataloagele unei biblioteci sau într-o arhivă. – Din germana Konvolut. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONVOLUT: CONVOLÚT1, convoluturi, substantiv neutru Grup de scrieri care apar izolat în cataloagele unei biblioteci sau într-o arhivă. – Din germana Konvolut. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru convolut: convolút adjectiv masculin, plural convolúți; forme singular convolútă, plural convolúte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru convolut: convolút1 adjectiv masculin, plural convolúți; forme convolútă, plural convolúte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru convolut: convolút substantiv neutru, plural convolúturi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru convolut: convolút2 substantiv neutru, plural convolúturi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONVOLUT' CONVOCATÓRCONVÓIconvoiaconvoiájCONVOLÚTCONVOLÚTĂCONVOLÚȚIECONVOLUȚIÚNECONVOLVULACÉE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL convolut Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului convolut dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Convolút1 sn [Atestat: DEX2 / Plural: convoluturi / Etimologie: ger Konvolut] 1 Grup de scrieri catalogate separat în biblioteci sau arhive. Convolút2, convolută a [Atestat: DN3 / Plural: convolutuți, convolute / Etimologie: franceza convolute, lat convolutus] 1 despre organe Răsucit în formă de cornet. |
GRAMATICA cuvântului convolut? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului convolut. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul convolut poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE convolut? Vezi cuvântul convolut desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul convolut?[ con-vo-lut ] Se pare că cuvântul convolut are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cronică judiciară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul convolut are forma: convolúturi
