|
Convocațiune [ con-vo-ca-ți-u-ne ] VEZI SINONIME PENTRU convocațiune PE ESINONIME.COM definiția cuvântului convocatiune în mai multe dicționareDefinițiile pentru convocatiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru convocațiune: *convocațiúne forme (latina convocátio, -ónis. vezi vocațiune). Acțiunea de a convoca. Hîrtie care conține o convocare: a primi o convocațiune. – Și -áție, dar ob. -áre. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONVOCAȚIUNE: CONVOCAȚIÚNE, convocațiuni, substantiv feminin (învechit) Convocare. [ pronunție: -ți-u-] – Din limba franceza convocation, latina convocatio, -onis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONVOCAȚIUNE: CONVOCAȚIÚNE, convocațiuni, substantiv feminin (Rar) Convocare. [ pronunție: -ți-u-] – Din limba franceza convocation, latina convocatio, -onis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru convocațiune: convocațiúne substantiv feminin [Atestat: COD. ȚIV. vezi / V: convocatiunecație / Plural: convocatiuneni / Etimologie: franceza convocation] (Înv) 1-2 Convocare (1-2). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru convocațiune: convocațiúne (învechit) (-ți-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat convocațiúnii; plural convocațiúni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru convocațiune: convocațiúne substantiv feminin (silabe -ți-u-), genitiv dativ articulat convocațiúnii; plural convocațiúni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONVOCAȚIUNE: CONVOCAȚIÚNE substantiv feminin convocare. (< limba franceza convocation, latina convocatio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONVOCAȚIUNE: CONVOCAȚIÚNE substantiv feminin Convocare. [conform latina convocatio, limba franceza convocation]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONVOCATIUNE' CONVOCÁBILCONVOCÁREconvocátconvocațieCONVOCAȚIÚNECONVOCATÓRCONVÓIconvoiaconvoiáj |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CONVOCAȚIUNE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului convocaţiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Vezi / V: convocaȚiunecație / Plural: convocaȚiuneni / Etimologie: franceza convocation] Înv 1-2 Convocare 1-2. |
GRAMATICA cuvântului CONVOCAȚIUNE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului convocaţiune. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CONVOCAȚIUNE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE convocațiune? Vezi cuvântul convocațiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul convocațiune?[ con-vo-ca-ți-u-ne ] Se pare că cuvântul convocațiune are şase silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i cădea cuiva greu la stomac?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|