 | as |
|
| Converge [ con-ver-ge ] VEZI SINONIME PENTRU converge PE ESINONIME.COM definiția cuvântului converge în mai multe dicționareDefinițiile pentru converge din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a converge (forma la infinitiv) A converge conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONVERGE: CONVÉRGE, convérg, verb III. intranzitiv (Neîntrebuințat la timpurile formate cu participiul) A tinde în aceeași direcție, a se îndrepta spre același punct, (figurat) spre același scop. Razele de lumină reflectate de o oglindă concavă converg către focar. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru converge: convérge vi [Atestat: latina medievală / prezentul indicativ: convérg și (Mol; nob) convergeésc / Etimologie: franceza converger, lat convergere] 1 A se îndrepta spre același punct, aceeași direcție. 2 (Fig) A tinde spre același scop. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONVERGE: CONVÉRGE verb III. intr. A tinde, a se îndrepta către un centru comun, către același punct, (figurat) către același scop. [P.i. convérg. / < limba franceza converger, italiana , latina convergere]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru converge: convérge (a converge) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele convérg, imperfect persoana a treia singular: el / ea convergeá; conjunctiv prezent 3 să conveárgă (nu se folosește la timpurile compuse cu participiu) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru converge: convérge verb, indicativ prezent persoana a treia plural: ei / ele convérg, imperfect persoana a treia singular: el / ea convergeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural conveárgă (nu se folosește la timpurile compuse cu participiu) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONVERGE: CONVÉRGE, persoană 3 convérge, verb III. intranzitiv A se îndrepta spre același punct, figurat spre același scop. – Din limba franceza converger, latina convergere. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONVERGE: CONVÉRGE, convérg, verb III. intranzitiv A se îndrepta spre același punct, figurat spre același scop. – Din limba franceza converger, latina convergere. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru converge: converge vezi 1. a tinde către acelaș punct; 2. figurat a tinde către aceiaș țintă: toate uneltirile noastre converg către aceiaș scop. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONVERGE: CONVÉRGE verb intr. a se îndrepta către același punct, către același scop. (< limba franceza converger, latina convergere) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONVERGE' convenționalizáreCONVENȚIONALIZÁTCONVENȚIÚNEconventuálCONVÉRGECONVERGÉNTCONVERGÉNȚĂconvérgereconvergínt |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CONVERGE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului converge dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Convérge vi [Atestat: latina medievală / prezentul indicativ: convérg și Mol; nob convergeésc / Etimologie: franceza converger, lat convergere] 1 A se îndrepta spre același punct, aceeași direcție. Convérge a converge verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele convérg, imperfect persoana a treia singular: el / ea convergeá; conjunctiv prezent 3 să conveárgă nu se folosește la timpurile compuse cu participiu. |
GRAMATICA cuvântului CONVERGE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului converge. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CONVERGE poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE converge? Vezi cuvântul converge desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul converge?[ con-ver-ge ] Se pare că cuvântul converge are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Apartament duplex?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
