 | as |
|
| Contrast [ con-trast ] VEZI SINONIME PENTRU contrast PE ESINONIME.COM definiția cuvântului contrast în mai multe dicționareDefinițiile pentru contrast din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONTRAST: CONTRÁST, contraste, substantiv neutru (Adesea urmat de determinări introduse prin prepoziție «între», «dintre») Opoziție între două sau mai multe lucruri, situații, calități, acțiuni. Efectul comic rezultă din contrastul dintre pretenții, ori dintre aparențele voite și fapte. IBRĂILEANU, S. 271. În «Năpasta» e un contrast între caracterul rău și triumfător al Ancei și caracterul mai blînd al lui Dragomir. GHEREA, ST. Hristos II 275. Tu atît de negru, el atît de alb; era un contrast de minune. NEGRUZZI, S. I 40. • Locuţiune adverbiala În contrast cu... = în opoziție cu... Cizelată și fină, această cupă [a florii de nufăr] are, în contrast pictural cu tava verde pe cate stă așezată, o culoare galbenă. BOGZA, C. O. 158. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru contrast: contrást sn [Atestat: NEGRUZZI, S. I, 40 / V: contrasto / Plural: contraste / Etimologie: franceza contraste] 1 Opoziție puternică între două sau mai multe lucruri, stări, acțiuni etc. 2 (Îe) A fi în contrast cu... A fi în opoziție cu... 3 Diferența între înnegrirea maximă și cea minimă a unei imagini fotografice. 4 (Îs) contrastul imaginii Mărime caracteristică pentru variația strălucirii locale în cuprinsul unei imagini de pe ecranul tubului cinescopic, în televiziune. 5 Efect artistic obținut de un scriitor, pictor prin opoziția ritmului, a ideilor, a culorilor etc. 6 (Lit) Gen de poezie lirică medievală în care este folosit efectul artistic al opozițiilor de ritm, de idei etc. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTRAST: CONTRÁST substantiv neutru 1. Opoziție, deosebire izbitoare între două sau mai multe lucruri, situații, calități etc. ♦ Diferența dintre densitățile extreme ale unei imagini fotografice. ♦ Efect artistic obținut de un scriitor, de un pictor etc. prin opoziția ritmului, a ideilor, a culorilor etc. 2. (literar) Gen de poezie lirică medievală în care este folosit efectul artistic al opozițiilor de ritm, de idei etc. [plural -te, variantă (2) contrasto substantiv neutru / < limba franceza contraste, conform italiana contrasto]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTRAST: CONTRÁST substantiv neutru 1. deosebire izbitoare între două sau mai multe lucruri, stări, acțiuni etc. 2. diferență între densitățile extreme ale unei imagini fotografice. • efect artistic obținut de un scriitor, pictor etc. prin opoziția ritmului, a ideilor, culorilor. 3. gen de poezie lirică medievală în care era folosit efectul artistic al opozițiilor de ritm, de idei etc. (< limba franceza contraste) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONTRAST: CONTRÁST, contraste, substantiv neutru 1. Opoziție puternică între două sau mai multe lucruri, stări, acțiuni etc. 2. Diferența dintre înnegrirea maximă și cea minimă a unei imagini fotografice. • Contrastul imaginii = mărime caracteristică pentru variația strălucirii locale în cuprinsul unei imagini de pe ecranul tubului cinescop, în televiziune. – Din limba franceza contraste. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONTRAST: CONTRÁST, contraste, substantiv neutru 1. Opoziție puternică între două sau mai multe lucruri, stări, acțiuni etc. 2. Diferența dintre înnegrirea maximă și cea minimă a unei imagini fotografice. • Contrastul imaginii = mărime caracteristică pentru variația strălucirii locale în cuprinsul unei imagini de pe ecranul tubului cinescop, în televiziune. – Din limba franceza contraste. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONTRAST: CONTRÁST contraste n. 1) Opoziție puternică între două sau mai multe lucruri, stări, acțiuni. 2) Diferență dintre înnegrirea maximă și înnegrirea minimă a unei imagini fotografice sau televizate. /<fr. contraste Forme diferite ale cuvantului contrast: contraste Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de cuvinte recente, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru contrast: contrást în sint. substantiv substanță de contrast 1993 (medicină) Substanță folosită pentru a face organele/țesuturile opace, deci vizibile, la o analiză vezi cameră de scintilație (după limba franceza substance de contraste; DEX) Definiție sursă: Dicționar de cuvinte recente, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru contrast: contrast n. 1. opozițiune între două sau mai multe lucruri dintre cari unul face să reiasă pe celalt: contrastul caracterelor; 2. efect produs de un artist sau scriitor prin mijlocul opozițiunilor. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONTRAST: CONTRAST substantiv opoziție. (Un contrast izbitor între... ) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru contrast: contrást substantiv neutru, plural contráste Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru contrast: contrást substantiv neutru, plural contráste Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONTRAST' CONTRAȘÓCCONTRASPALIÉRCONTRASPIÓNCONTRASPIONÁJCONTRÁSTCONTRASTÁCONTRASTÁLIECONTRASTÁMPĂCONTRASTÁNT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL contrast Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului contrast dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I, 40 / V: contrasto / Plural: contraste / Etimologie: franceza contraste] 1 Opoziție puternică între două sau mai multe lucruri, stări, acțiuni etc. 2 Îe A fi în contrast cu. 4 Îs contrastul imaginii Mărime caracteristică pentru variația strălucirii locale în cuprinsul unei imagini de pe ecranul tubului cinescopic, în televiziune. CONTRÁST contraste n. Un contrast izbitor între. Un contrast izbitor între. |
GRAMATICA cuvântului contrast? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului contrast. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul contrast poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE contrast? Vezi cuvântul contrast desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul contrast?[ con-trast ] Se pare că cuvântul contrast are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL contrast Inţelegi mai uşor cuvântul contrast dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe= în opoziție cu Contrastul imaginii = mărime caracteristică pentru variația strălucirii locale în cuprinsul unei imagini de pe ecranul tubului cinescop, în televiziune Contrastul imaginii = mărime caracteristică pentru variația strălucirii locale în cuprinsul unei imagini de pe ecranul tubului cinescop, în televiziune |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL contrast |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A scăpa sau a pierde trenul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul contrast are forma: contráste
