 | as |
|
| Contradictoriu [ con-tra-dic-to-riu ] VEZI SINONIME PENTRU contradictoriu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului contradictoriu în mai multe dicționareDefinițiile pentru contradictoriu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru contradictoriu: contradictóriu, contradictoriuie a [Atestat: IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 53 / V: contradictór / Plural: contradictoriuii / Etimologie: franceza contradictoire] 1 (despre fenomene, idei, tendințe) Care se contrazic între ele. 2 (despre fenomene, idei, tendințe) Care se exclud reciproc. 3 (despre fenomene, idei, trendințe) Care sunt incompatibile unul cu altul. 4 (Jur; despre o judecată) Care se face în prezența părților. 5 (îe) A judeca în contradictoriu A judeca după ce amândouă părțile din proces au fost ascultate. 6 (îe) A discuta în contradictoriu A discuta pe față, fiecare susținând un punct de vedere opus celuilat. 7-8 (Îljv) În contradictoriu (Care este) în contradicție cu ceva sau cu cineva. Forme diferite ale cuvantului contradictoriu: contradictoriuie Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONTRADICTÓRIU: CONTRADICTÓRIU, -IE, contradictorii, adjectiv (Despre două sau mai multe fenomene, idei, tendințe) Care se contrazic între ele, care sînt incompatibile. Zboară vești contradictorii, Se-ntretaie știrile. TOPÎRCEANU, B. 51. Asachi apare ca o colecție de tendințe contradictorii. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 53. • locuțiune adjectiv și adverb În contradictoriu = (care este) în opoziție de idei cu ceva. S-au născut discuții în contradictoriu pentru lămurirea problemelor. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 165,6/2. De-aș fi discutai cu moșneagul în contradictoriu; mă temeam să nu mă rămînă. HOGAȘ, M. N. 199. Forme diferite ale cuvantului contradictoriu: contradictoriu-ie Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONTRADICTÓRIU: CONTRADICTÓRIU, -IE, contradictorii, adjectiv (Despre fenomene, idei, tendințe) Care se contrazic între ele, care se exclud reciproc, care sunt incompatibile unul cu altul. • locuțiune adjectiv și adverb În contradictoriu = (care este) în opoziție de idei cu ceva sau cu cineva. – Din limba franceza contradictoire. Forme diferite ale cuvantului contradictoriu: contradictoriu-ie Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONTRADICTÓRIU: CONTRADICTÓRIU, -IE, contradictorii, adjectiv (Despre fenomene, idei, tendințe) Care se contrazic între ele, care se exclud reciproc, care sunt incompatibile unul cu altul. • locuțiune adjectiv și adverb În contradictoriu = (care este) în opoziție de idei cu ceva sau cu cineva. – Din limba franceza contradictoire. Forme diferite ale cuvantului contradictoriu: contradictoriu-ie Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTRADICTÓRIU, -IE: CONTRADICTÓRIU, -IE adjectiv (Despre idei, tendințe, fenomene) Care se contrazice cu altul, care este incompatibil; contradicțional. • În contradictoriu = în opoziție de idei cu ceva sau cu cineva. [pronume -riu. / < latina contradictor, conform limba franceza contradictoire]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTRADICTÓRIU: CONTRADICTÓRIU, -IE adjectiv (despre idei, tendințe, fenomene) care se contrazic între ele, care se exclud reciproc; contrar. ♦ în contradictoriu = în opoziție de idei cu ceva sau cu cineva. (< limba franceza contradictoire, latina contradictorius) Forme diferite ale cuvantului contradictoriu: contradictoriu-ie Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONTRADICTÓRIU: CONTRADICTÓRIU contradictoriue (contradictoriui) 1) Care conține o contradicție; caracterizat prin contradicție. Afirmație contradictoriue. 2) Care se află în relații de excludere reciprocă. Tendință contradictoriue. /<fr. contradictoire, latina contradictorius Forme diferite ale cuvantului contradictoriu: contradictoriue Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru contradictoriu: contradictoriu a. ce implică contradicțiune: judecată contradictorie, cea tăcută în prezența părților, în opozițiune cu cea dată în lipsă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru contradictoriu: contradictóriu adjectiv masculin [-riu pronume -rĭu], forme contradictórie (silabe -ri-e); plural m. și forme contradictórii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru contradictoriu: contradictóriu [riu pronume rĭu] adjectiv masculin, forme contradictórie (-ri-e); plural m. și forme contradictórii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONTRADICTORIU: CONTRADICTORIU adjectiv contrar, divergent, opus, potrivnic, (rar) contrazicător. (Păreri contradictoriu.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONTRADICTORIU' contradicționálCONTRADICȚIÚNEcontradictórCONTRADICTORIALITÁTECONTRADICTÓRIUCONTRADÍGCONTRADISTORSIÚNECONTRADOMINÁNTĂCONTRAEPOLÉT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CONTRADICTORIU Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului contradictoriu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Contradictóriu, contradictoriuie a [Atestat: IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 53 / V: contradictór / Plural: contradictoriuii / Etimologie: franceza contradictoire] 1 despre fenomene, idei, tendințe Care se contrazic între ele. 5 îe A judeca în contradictoriu A judeca după ce amândouă părțile din proces au fost ascultate. 6 îe A discuta în contradictoriu A discuta pe față, fiecare susținând un punct de vedere opus celuilat. 7-8 Îljv În contradictoriu Care este în contradicție cu ceva sau cu cineva. CONTRADICTÓRIU contradictoriue contradictoriui 1 Care conține o contradicție; caracterizat prin contradicție. Afirmație contradictoriue. Tendință contradictoriue. Păreri contradictoriu. Păreri contradictoriu. |
GRAMATICA cuvântului CONTRADICTORIU? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului contradictoriu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CONTRADICTORIU poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE contradictoriu? Vezi cuvântul contradictoriu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul contradictoriu?[ con-tra-dic-to-riu ] Se pare că cuvântul contradictoriu are cinci silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL CONTRADICTORIU Inţelegi mai uşor cuvântul contradictoriu dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv și adverb În contradictoriu = care este în opoziție de idei cu ceva locuțiune adjectiv și adverb În contradictoriu = care este în opoziție de idei cu ceva sau cu cineva locuțiune adjectiv și adverb În contradictoriu = care este în opoziție de idei cu ceva sau cu cineva În contradictoriu = în opoziție de idei cu ceva sau cu cineva ♦ în contradictoriu = în opoziție de idei cu ceva sau cu cineva |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CONTRADICTORIU |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Literă cu literă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
