 | as |
|
| Contemperaţie [ con-tem-pe-ra-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU contemperaţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului contemperatie în mai multe dicționareDefinițiile pentru contemperatie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONTEMPERAȚIE: CONTEMPERÁȚIE, contemperații, substantiv feminin Impuls presupus a-și avea originea în grația divină și care constă în înclinarea voinței către săvârșirea unui fapt, fără a-l determina însă. – Din limba franceza contempération, latina contemperatio. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru contemperație: contemperație substantiv feminin [Atestat: DN3 / Plural: contemperatieii / Etimologie: franceza contempération, lat contemperatio] Impuls presupus a-și avea originea în grația divină și care constă în înclinarea dorinței spre săvârșirea unui fapt, fără a-l determina însă. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONTEMPERAȚIE: CONTEMPERÁȚIE, contemperații, substantiv feminin Impuls care provine din grația divină și care face să încline voința către un fapt, fără a-l determina însă. – Din limba franceza contempération, latina contemperatio. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTEMPERAȚIE: CONTEMPERÁȚIE substantiv feminin impuls presupus a proveni de la grația divină și care ar face să încline voința către ceva, fără a o determina însă. (< limba franceza contempération, latina contemperatio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTEMPERAȚIE: CONTEMPERÁȚIE substantiv feminin Impuls presupus a proveni de la grația divină și care ar face să încline voința către ceva, fără a o determina însă. [conform latina contemperatio, limba franceza contempération]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru contemperație: contemperáție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat contemperáția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat contemperáției; plural contemperáții, articulat contemperáțiile (silabe -ți-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONTEMPERAȚIE: CONTEMPERÁȚIE contemperatiei forme Impuls către săvârșirea unui fapt considerat a fi generat de grația divină. /<fr. contempération, latina contemperatio, contemperatieonis Forme diferite ale cuvantului contemperatie: contemperatiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru contemperație: contemperáție (-ți-e) substantiv feminin, articulat contemperáția (-ți-a), genitiv dativ articulat contemperáției; plural contemperáții, articulat contemperáțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONTEMPERATIE' conteinerizáreCONTEINERIZÁTconțelégereconțelésCONTEMPERÁȚIECONTEMPLÁCONTEMPLÁRECONTEMPLÁȚIECONTEMPLAȚIÚNE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL contemperație Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului contemperație dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Contemperație substantiv feminin [Atestat: DN3 / Plural: contemperațieii / Etimologie: franceza contempération, lat contemperatio] Impuls presupus a-și avea originea în grația divină și care constă în înclinarea dorinței spre săvârșirea unui fapt, fără a-l determina însă. CONTEMPERÁȚIE contemperației forme Impuls către săvârșirea unui fapt considerat a fi generat de grația divină. Contempération, latina contemperatio, contemperațieonis. |
GRAMATICA cuvântului contemperație? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului contemperație. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul contemperație poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE contemperaţie? Vezi cuvântul contemperaţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul contemperaţie?[ con-tem-pe-ra-ţi-e ] Se pare că cuvântul contemperaţie are şase silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A bate bani?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul contemperație are forma: contemperáții
