 | as |
|
| Conștiință [ con-ști-in-ță ] VEZI SINONIME PENTRU conștiință PE ESINONIME.COM definiția cuvântului constiinta în mai multe dicționareDefinițiile pentru constiinta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru conștiință: conștiínță substantiv feminin [Atestat: DOSFTEI, MOL. 114 / V: constiintaiénție, (înv) cusconstiinta, constiintasciiconstiinta, constiintaiențíe / P: constiintaști-inconstiinta / Plural: constiintațe / Etimologie: franceza conscience, lat conscientia] 1 (Fiz) Intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență. 2 Cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său. 3 Înțelegere. 4 (Îs) constiinta socială Ansamblu de reprezentări, idei, concepții, cunoștințe, mentalități ale unei colectivități umane, care reflectă condițiile de existență ale acesteia, precum și psihologia socială a oamenilor. 5 (Îs) constiinta de clasă Sentiment de apartenență a individului la o anumită clasă socială. 6 Gândire. 7 Sentiment de responsabilitate morală a individului față de propria sa conduită. 8 (Îs) Caz (sau proces) de constiinta Dificultate a individului, confruntat cu o problemă morală, greu de rezolvat, de a lua o hotărâre corectă. 9 (Îs) Mustrare de constiinta Remușcare. 10 (Îe) A fi cu constiintața împăcată sau a nu avea nimic pe constiinta A fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor morale sau a legilor statului. 11 (Îe) A fi fără constiinta A fi lipsit de scrupule. 12 (Îe) A avea o constiinta foarte largă A fi foarte îngăduitor cu greșelile lui sau ale altora. 13 (Îe) Cu mâna pe constiinta Cu toată sinceritatea. 14 (Îs) Libertate de constiinta Drept recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică, politică etc. 15 (Rar; imp) Cunoștință. 16 (Imp; îe) A-și pierde constiintața A-și pierde cunoștința. 17 Conștiinciozitate. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONȘTIINȚĂ: CONȘTIÍNȚĂ, (rar) conștiințe, substantiv feminin 1. (filozofie) Sentiment, intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență; prin extensie cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său. 2. Faptul de a-și da seama; înțelegere. • Conștiință socială = ansamblu de reprezentări, idei, concepții, cunoștințe, mentalități ale unei colectivități umane, care reflectă condițiile de existență ale acesteia, precum și psihologia socială a oamenilor. Conștiință de clasă = parte a conștiinței sociale care reflectă existența socială a unei clase determinate. 3. (În opoziție cu existența, materia) Gândire, spirit. 4. Sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită. • Caz (sau proces) de conștiință = dificultatea de a hotărî într-o problemă morală greu de rezolvat. Mustrare de conștiință = remușcare, regret. • Expresia: A fi cu conștiința împăcată sau a nu avea nimic pe conștiință = a fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor moralei sau a legilor statului. A fi fără conștiință = a fi lipsit de scrupule. Cu mâna pe conștiință = cu toată sinceritatea. 5. (În sintagma) Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etc. [ pronunție: -ști-in-] – Din limba franceza conscience, latina conscientia (după ști). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONȘTIINȚĂ: CONȘTIÍNȚĂ substantiv feminin 1. Forma cea mai înaltă, proprie omului, de reflectare a realității obiective, produs al materiei superior organizate – creierul uman – și al vieții sociale. ♦ Ansamblu de procese psihice variate, complexe, cuprinzând senzații, percepții, reprezentări, noțiuni, judecăți, raționamente, inclusiv procese afective și voliționale. 2. Faptul de a-și da seama; înțelegere. • Conștiință socială = viața spirituală a societății ca reflectare a vieții ei materiale; conștiință de clasă = faptul de a fi conștient de apartenența la o anumită clasă, de a înțelege interesele acestei clase, rolul ei istoric. 3. Sentiment pe care omul îl are asupra moralității acțiunilor sale. • Proces de conștiință = luptă sufletească generată de momente și de situații de viață deosebite, cruciale; mustrare de conștiință = remușcare. 4. Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etc. [pronume -ști-in-. / < limba franceza conscience, conform latina conscientia, după știință]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONȘTIINȚĂ: CONȘTIÍNȚĂ, conștiințe, substantiv feminin 1. (filozofie) Sentiment, intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență; prin extensie cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său. 2. Faptul de a-și da seama; înțelegere. 3. (În opoziție cu existența, materia) Gândire, spirit. 4. Sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită. • Caz (sau proces) de conștiință = dificultatea de a hotărî într-o problemă morală greu de rezolvat. Mustrare de conștiință = remușcare, regret. • Expresia: A fi cu conștiința împăcată sau a nu avea nimic pe conștiință = a fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor moralei sau juridice. A fi fără conștiință = a fi lipsit de scrupule. Cu mâna pe conștiință = cu toată sinceritatea. 5. (În sintagma) Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filosofică etc. [ pronunție: -ști-in-] – Din limba franceza conscience, latina conscientia (după ști). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONȘTIINȚĂ: CONȘTIÍNȚĂ substantiv feminin 1. forma cea mai evoluată, proprie omului, de reflectare psihică a realității obiective prin intermediul senzațiilor, percepțiilor și gândirii, sub formă de reprezentări, noțiuni, judecăți, raționamente, inclusiv procese afective și voliționale. • gândire, spirit. 2. faptul de a-și da seama; înțelegere. ♦ constiinta socială = ansamblul concepțiilor etc. unei societăți ca reflectare a vieții ei materiale; constiinta de clasă = faptul de a fi conștient de apartenența la o anumită clasă, de a înțelege interesele acestei clase, rolul ei istoric. 3. sentiment pe care omul îl are asupra moralității acțiunilor sale. ♦ proces de constiinta = luptă sufletească generată de momente și de situații de viață deosebite, cruciale; mustrare de constiinta = remușcare. 4. libertate de constiinta = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etc. (< limba franceza conscience, latina conscientia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONȘTIINȚĂ: CONȘTIÍNȚĂ constiintae forme 1) Formă de reflectare psihică a realității, proprie oamenilor, produs al activității creierului uman. 2) Capacitate de înțelegere; simț de răspundere; cuget. • constiinta morală capacitate de autocontrol și de autoapreciere din punct de vedere moral a acțiunilor săvârșite. Mustrare de constiinta părere de rău; remușcare. A fi fără constiinta a nu avea scrupule. 3): Libertate de constiinta dreptul de a se bucura de o deplină libertate în ceea ce privește convingerile religioase, filozofice etc. [G.-D. conștiinței; silabe -ști-in-] /<fr. conscience, latina conscientia Forme diferite ale cuvantului constiinta: constiintae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru conștiință: conștiință forme 1. sentimentul interior prin care omul își dă seama de binele sau de răul ce-l face; 2. îngrijire minuțioasă: lucrare făcută cu conștiință; libertate de conștiință, drept absolut de a crede sau nu, de a profesa sau nu o religiune oarecare. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONȘTIINȚĂ: CONȘTIINȚĂ s. 1. (FILOZ.) cuget, gîndire, spirit, suflet, (livresc) for interior, (învechit) cunoștință, știință, (grecism învechit) sinidisis. 2. înțelegere. (constiinta datoriei împlinite.) 3. sentiment. (constiinta naturii la Alecu Russo.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru conștiință: conștiínță substantiv feminin, genitiv dativ articulat conștiínței; plural conștiínțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru conștiință: conștiínță substantiv feminin → știință Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru conștiință: *conștiínță, vezi consciență. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONSTIINTA' CONȘTIENTIZÁRECONȘTIENTIZÁTCONȘTIINCIÓSCONȘTIINCIOZITÁTECONȘTIÍNȚĂconștiințiozitáteconstípCONSTIPÁCONSTIPÁNT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL conștiință Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului conștiință dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 114 / V: conștiințăiénție, înv cusconștiință, conștiințăsciiconștiință, conștiințăiențíe / P: conștiințăști-inconștiință / Plural: conștiințățe / Etimologie: franceza conscience, lat conscientia] 1 Fiz Intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență. 4 Îs conștiință socială Ansamblu de reprezentări, idei, concepții, cunoștințe, mentalități ale unei colectivități umane, care reflectă condițiile de existență ale acesteia, precum și psihologia socială a oamenilor. 5 Îs conștiință de clasă Sentiment de apartenență a individului la o anumită clasă socială. 8 Îs Caz sau proces de conștiință Dificultate a individului, confruntat cu o problemă morală, greu de rezolvat, de a lua o hotărâre corectă. 9 Îs Mustrare de conștiință Remușcare. 10 Îe A fi cu conștiințăța împăcată sau a nu avea nimic pe conștiință A fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor morale sau a legilor statului. 11 Îe A fi fără conștiință A fi lipsit de scrupule. 12 Îe A avea o conștiință foarte largă A fi foarte îngăduitor cu greșelile lui sau ale altora. 13 Îe Cu mâna pe conștiință Cu toată sinceritatea. 14 Îs Libertate de conștiință Drept recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică, politică etc. 16 Imp; îe A-și pierde conștiințăța A-și pierde cunoștința. CONȘTIÍNȚĂ conștiințăe forme 1 Formă de reflectare psihică a realității, proprie oamenilor, produs al activității creierului uman. • conștiință morală capacitate de autocontrol și de autoapreciere din punct de vedere moral a acțiunilor săvârșite. Mustrare de conștiință părere de rău; remușcare. A fi fără conștiință a nu avea scrupule. 3: Libertate de conștiință dreptul de a se bucura de o deplină libertate în ceea ce privește convingerile religioase, filozofice etc. Conștiință datoriei împlinite. Conștiință naturii la Alecu Russo. Conștiință datoriei împlinite. |
GRAMATICA cuvântului conștiință? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului conștiință. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul conștiință poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE conștiință? Vezi cuvântul conștiință desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul conștiință?[ con-ști-in-ță ] Se pare că cuvântul conștiință are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL conștiință Inţelegi mai uşor cuvântul conștiință dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Conștiință socială = ansamblu de reprezentări, idei, concepții, cunoștințe, mentalități ale unei colectivități umane, care reflectă condițiile de existență ale acesteia, precum și psihologia socială a oamenilor Conștiință de clasă = parte a conștiinței sociale care reflectă existența socială a unei clase determinate Caz sau proces de conștiință = dificultatea de a hotărî într-o problemă morală greu de rezolvat Mustrare de conștiință = remușcare, regret A fi cu conștiința împăcată sau a nu avea nimic pe conștiință = a fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor moralei sau a legilor statului A fi fără conștiință = a fi lipsit de scrupule Cu mâna pe conștiință = cu toată sinceritatea În sintagma Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etc Conștiință socială = viața spirituală a societății ca reflectare a vieții ei materiale; conștiință de clasă = faptul de a fi conștient de apartenența la o anumită clasă, de a înțelege interesele acestei clase, rolul ei istoric Proces de conștiință = luptă sufletească generată de momente și de situații de viață deosebite, cruciale; mustrare de conștiință = remușcare Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etc Caz sau proces de conștiință = dificultatea de a hotărî într-o problemă morală greu de rezolvat Mustrare de conștiință = remușcare, regret A fi cu conștiința împăcată sau a nu avea nimic pe conștiință = a fi convins că nu a săvârșit nimic împotriva legilor moralei sau juridice A fi fără conștiință = a fi lipsit de scrupule Cu mâna pe conștiință = cu toată sinceritatea În sintagma Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filosofică etc ♦ constiinta socială = ansamblul concepțiilor etc Unei societăți ca reflectare a vieții ei materiale; constiinta de clasă = faptul de a fi conștient de apartenența la o anumită clasă, de a înțelege interesele acestei clase, rolul ei istoric ♦ proces de constiinta = luptă sufletească generată de momente și de situații de viață deosebite, cruciale; mustrare de constiinta = remușcare Libertate de constiinta = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etc |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL conștiință |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se îngloda sau a se îneca în datorii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul conștiință are forma: conștiínțe
