 | as |
|
| Constatator [ con-sta-ta-tor ] VEZI SINONIME PENTRU constatator PE ESINONIME.COM definiția cuvântului constatator în mai multe dicționareDefinițiile pentru constatator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Definiții ale altor cuvinte care nu există în alte dicționare dă următoarea definitie pentru CONSTATATÓR: CONSTATATÓR, -OÁRE, constatatóri, -oáre, adjectiv (juridic) Care are valoare de constatare, atestare, dovadă. • Act constatator, înscris constatator. (din constata + sufix -(a)tor) [folosit în corpul DEX] Forme diferite ale cuvantului constatator: -oÁre Definiție sursă: Definiții ale altor cuvinte care nu există în alte dicționare |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru constatator: constatator, constatatoroare a [Atestat: SBIERA, forme S. 156 / Plural: constatatori, constatatoroáre / Etimologie: consta + -(ă)tor] (Nob) Care se compune din... Forme diferite ale cuvantului constatator: constatatoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru constătător: constătător, constatatoroare a [Atestat: DA ms / Plural: constatatori, constatatoroáre / Etimologie: constata + -(a)tor] Constatativ. Forme diferite ale cuvantului constatator: constatatoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSTATATÓR: CONSTATATÓR, -OÁRE adjectiv cu caracter de constatare. (< limba franceza constatatoire) Forme diferite ale cuvantului constatator: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru constătător: constătător a. care constă din: moșie constatatoare din livezi, păduri. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru constatator: constatatór adjectiv masculin, plural constatatóri; forme singular și plural constatatoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONSTATATOR' CONSTATÁREconstatátconstatațiúneCONSTATATÍVconstatatórconstatívconsteláconsteláreCONSTELÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL constatator Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului constatator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Constatator, constatatoroare a [Atestat: SBIERA, forme S. 156 / Plural: constatatori, constatatoroáre / Etimologie: consta + -ător] Nob Care se compune din. Constătător, constatatoroare a [Atestat: DA ms / Plural: constatatori, constatatoroáre / Etimologie: constata + -ator] Constatativ. |
GRAMATICA cuvântului constatator? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului constatator. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul constatator poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE constatator? Vezi cuvântul constatator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul constatator?[ con-sta-ta-tor ] Se pare că cuvântul constatator are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Circumstanțe agravante?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
