|
Constatare [ con-sta-ta-re ] VEZI SINONIME PENTRU constatare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului constatare în mai multe dicționareDefinițiile pentru constatare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSTATARE: CONSTATARE s. 1. considerație, considerent, idee, observare, observație, opinie, părere, reflecție, reflexie, remarcă. (Cîteva constatare asupra...) 2. stabilire. (constatare unei infracțiuni.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONSTATARE: CONSTATÁRE, constatări, substantiv feminin Acțiunea de a constata și rezultatul ei; stabilire, încredințare. – vezi constata. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSTATARE: CONSTATÁRE substantiv feminin Acțiunea de a constata și rezultatul ei; stabilire, încredințare. vezi descindere. [< constata]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru constatare: constatáre substantiv feminin [Atestat: MAIORESCU, L. 52 / Plural: constataretắri / Etimologie: constata] 1 Stabilire. 2 Încredințare. 3 Remarcă. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONSTATARE: CONSTATÁRE, constatări, substantiv feminin Acțiunea de a constata și rezultatul ei. – vezi constata. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONSTATARE: CONSTATÁRE, constatări, substantiv feminin Acțiunea de a constata și rezultatul ei; stabilire. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru constatare: constatáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat constatării; plural constatări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru constatare: constatáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat constatắrii; plural constatắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru constatare: constatare forme fapta de a constata și lucrul constatat. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONSTATARE' constantizáreconstátCONSTATÁCONSTATÁBILCONSTATÁREconstatátconstatațiúneCONSTATATÍVconstatatór |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL constatare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului constatare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Cîteva constatare asupra. Constatare unei infracțiuni. 52 / Plural: constataretắri / Etimologie: constata] 1 Stabilire. Constatare unei infracțiuni. |
GRAMATICA cuvântului constatare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului constatare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul constatare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE constatare? Vezi cuvântul constatare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul constatare?[ con-sta-ta-re ] Se pare că cuvântul constatare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL constatare |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Expresia: a nu zice sau spune nici da, nici ba?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|