 | as |
|
| Consfinţire [ con-sfin-ţi-re ] VEZI SINONIME PENTRU consfinţire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului consfintire în mai multe dicționareDefinițiile pentru consfintire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSFINȚIRE: CONSFINȚIRE s. 1. consacrare, fixare, stabilire, statornicire, (învechit) sfințire. (consfintire unui obicei.) 2. (juridic) confirmare, consacrare, întărire, ratificare, sancționare, sancțiune, validare, (învechit) sacrare. (ă unei legi.) 3. (juridic) legalizare, oficializare. (consfintire legăturii lor prin căsătorie.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru consfințire: consfințíre substantiv feminin [Atestat: I. IONESCU, M. 190 / V: (înv) consfintiresânconsfintire / Plural: consfintireri / Etimologie: consfinți] 1 Stabilire Si: consfințit1 (1). 2 Consacrare Si: consfințit1 (2). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONSFINȚIRE: CONSFINȚÍRE, consfințiri, substantiv feminin Acțiunea de a consfinți; stabilire, consacrare. – vezi consfinți. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONSFINȚIRE: CONSFINȚÍRE, consfințiri, substantiv feminin Acțiunea de a consfinți; stabilire, consacrare. – vezi consfinți. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSFINȚIRE: CONSFINȚÍRE substantiv feminin Acțiunea de a consfinți; consacrare. [< consfinți]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONSFINȚIRE: CONSFINȚÍRE, consfințiri, substantiv feminin Acțiunea de a consfinți; consacrare. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru consfințire: consfințíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat consfințírii; plural consfințíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru consfințire: consfințíre substantiv feminin → sfințire Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONSFINTIRE' CONSFĂTUÍCONSFĂTUÍREconsfințéscCONSFINȚÍCONSFINȚÍRECONSFINȚÍTconsfințitorconsíderCONSIDERÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL consfințire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului consfințire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Consfințire unui obicei. Consfințire legăturii lor prin căsătorie. 190 / V: înv consfințiresânconsfințire / Plural: consfințireri / Etimologie: consfinți] 1 Stabilire Si: consfințit1 1. Consfințire unui obicei. |
GRAMATICA cuvântului consfințire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului consfințire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul consfințire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE consfinţire? Vezi cuvântul consfinţire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul consfinţire?[ con-sfin-ţi-re ] Se pare că cuvântul consfinţire are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL consfințire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Popular an-vară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul consfințire are forma: consfințíri
