 | as |
|
| Conserva [ con-ser-va ] VEZI SINONIME PENTRU conserva PE ESINONIME.COM definiția cuvântului conserva în mai multe dicționareDefinițiile pentru conserva din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a conserva (forma la infinitiv) A conserva conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONSERVA: CONSERVÁ, consérv, verb I. tranzitiv 1. (Cu privire la alimente) A menține în stare nealterată prin anumite procedee speciale. Pentru a putea conserva cantități sporite de legume și fructe, numeroase operații au fost mecanizate. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2711. • reflexiv Mazărea se conservă bine. 2. A păstra, a păzi. A-și conserva sănătatea. ♦ reflexiv A se menaja. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONSERVĂ: CONSÉRVĂ, conserve, substantiv feminin (Mai ales la plural ) Produse alimentare menținute în stare nealterată prin anumite procedee și păstrate ca rezerve în cutii de tinichea, în sticle sau borcane ermetic închise. Vania soldatul uitase să strămute dintr-o tunică în alta... cuțitul de desfăcut cutii de conserve. C. PETRESCU, Î. I 3. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSERVA: CONSERVÁ verb I. trecut 1. a păstra ceva nealterat datorită unui anumit tratament; a împiedica alterarea, sub acțiunea unor agenți atmosferici sau biologici, a unor produse alimentare perisabile. 2. a păstra, a păzi. II. reflexiv a se menaja. (< limba franceza conserver, latina conservare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru conservă: consérvă substantiv feminin [Atestat: COSTINESCU / Plural: conservave / Etimologie: franceza conserve] 1 (Înv; nob) Dulceață. 2 Produs alimentar fabricat în așa fel încât, păstrat în ambalaje speciale sau în borcane ermetic închise, își menține multă verb reflexiv:eme calitățile nealterate. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru conserva: conservá [Atestat: (a. 1774) URICARIUL I, 177 / prezentul indicativ: consérv, (îvr) conservavéz / Etimologie: franceza conserver, lat conservo, -are] 1 verb tranzitiv: A menține un aliment în stare nealterată, efectuând operația de conservare (1). 2 verb tranzitiv: A păstra. 3-4 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) menaja. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSERVA: CONSERVÁ verb I. trecut 1. A păstra nealterat datorită unui anumit tratament; a păstra alimente sub formă de conserve. 2. A păstra, a păzi. ♦ reflexiv A se menaja. [P.i. consérv. / < limba franceza conserver, conform italiana , latina conservare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONSERVĂ: CONSÉRVĂ, conserve, substantiv feminin Produs alimentar supus unui procedeu de conservare, care, păstrat în ambalaje speciale sau în borcane ermetic închise, își menține multă verb reflexiv:eme nealterate calitățile. – Din limba franceza conserve. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSERVA: CONSERVA verb 1. a păstra. (conserva struguri pentru iarnă.) 2. a (se) menține, a (se) păstra, a (se) ține. (A conserva ceva în bună stare.) 3. a se cruța, a se menaja, a se păstra, (învechit) a se menajarisi. (Te rog să te conserva!) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONSERVĂ: CONSÉRVĂ, conserve, substantiv feminin Produs alimentar fabricat în așa fel încât, păstrat în ambalaje speciale sau în borcane ermetic închise, își menține multă verb reflexiv:eme nealterate calitățile. – Din limba franceza conserve. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru conservă: conservă forme 1. substanță alimentară fiartă și păstrată în cutii ermetic închise: conserve de carne; 2. un fel de dulceață uscată: conserve de chitră; 3. plural specie de lunete cari conservă vederea. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONSERVA: CONSERVÁ, consérv, verb I. tranzitiv 1. A menține un aliment în stare nealterată, efectuând operația de conservare (2). 2. A păstra, a păzi. ♦ reflexiv A se menaja. – Din limba franceza conserver, latina conservare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONSERVA: CONSERVÁ, consérv, verb I. tranzitiv 1. A menține un aliment în stare nealterată, efectuând operația de conservare (2). 2. A păstra, a păzi. ♦ reflexiv A se menaja. – Din limba franceza conserver, latina conservare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSERVĂ: CONSÉRVĂ conservae forme Produs alimentar care, în urma unui tratament termic, poate fi păstrat nealterat în borcane sau în cutii închise ermetic. conservae de pește. [G.-D. conservei] /<fr. conserve Forme diferite ale cuvantului conserva: conservae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSERVĂ: CONSÉRVĂ substantiv feminin Produs alimentar care poate fi păstrat multă verb reflexiv:eme nealterat, datorită tratării lui după anumite procedee. [< limba franceza conserve, conform italiana conserva]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSERVĂ: CONSÉRVĂ substantiv feminin produs alimentar care poate fi păstrat multă verb reflexiv:eme nealterat, datorită tratării lui după anumite procedee. (< limba franceza conserve) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru conservă: conservă, conserve substantiv feminin mașină de intervenție a brigăzilor de jandarmi. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru conserva: conservá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu consérv, persoana a treia singular: el / ea și plural consérvă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru conservă: consérvă substantiv feminin, genitiv dativ articulat consérvei; plural consérve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru conservă: consérvă substantiv feminin, genitiv dativ articulat consérvei; plural consérve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru conserva: conservá (a conserva) verb, indicativ prezent 3 consérvă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONSERVA' CONSENSUÁLconsensualitáteconsentiméntconsérvCONSERVÁCONSERVÁNTCONSERVÁREconservátCONSERVÁȚIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL conserva Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului conserva dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Consérvă substantiv feminin [Atestat: COSTINESCU / Plural: conservave / Etimologie: franceza conserve] 1 Înv; nob Dulceață. 1774 URICARIUL I, 177 / prezentul indicativ: consérv, îvr conservavéz / Etimologie: franceza conserver, lat conservo, -are] 1 verb tranzitiv: A menține un aliment în stare nealterată, efectuând operația de conservare 1. Conserva struguri pentru iarnă. A conserva ceva în bună stare. Te rog să te conserva!. CONSÉRVĂ conservae forme Produs alimentar care, în urma unui tratament termic, poate fi păstrat nealterat în borcane sau în cutii închise ermetic. Conservae de pește. Gogoșarii se conserva în oțet. Conservá a conserva verb, indicativ prezent 3 consérvă. |
GRAMATICA cuvântului conserva? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului conserva. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul conserva poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE conserva? Vezi cuvântul conserva desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul conserva?[ con-ser-va ] Se pare că cuvântul conserva are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL conserva |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A fi certat cu morala?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul conserva se conjugă: ei ele consérvă
