 | as |
|
| Conlucrare [ con-lu-cra-re ] VEZI SINONIME PENTRU conlucrare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului conlucrare în mai multe dicționareDefinițiile pentru conlucrare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONLUCRARE: CONLUCRÁRE, conlucrări, substantiv feminin Acțiunea de a conlucra; colaborare. Prin activitatea multilaterală pe care o desfășoară, cabinetele tehnice înfăptuiesc o mare; operă de îndrumare tehnico-culturală a muncitorilor; ele constituie adevărate laboratoare de îmbinare a științei cu. practica, de conlucrare activă între ingineri și muncitori. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2710. Afișul... cheamă la conlucrare pe toți compatrioții. RUSSO, S. 154. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru conlucrare: conlucráre substantiv feminin [Atestat: (a. 1849) URICARIUL XIII, 378 / Plural: conlucrarerắri / Etimologie: conlucra] 1 Colaborare. 2 Contribuție la o acțiune. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONLUCRARE: CONLUCRÁRE, conlucrări, substantiv feminin Acțiunea de a conlucra; colaborare. – vezi conlucra. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONLUCRARE: CONLUCRÁRE, conlucrări, substantiv feminin Acțiunea de a conlucra; colaborare. – vezi conlucra. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONLUCRARE: CONLUCRARE substantiv colaborare, cooperare, cooperație. (O conlucrare perfectă între părți.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru conlucrare: conlucráre (-lu-cra-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat conlucrắrii; plural conlucrắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONLUCRARE: CONLUCRÁRE substantiv feminin Acțiunea de a conlucra; colaborare. [< conlucra]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru conlucrare: conlucráre substantiv feminin → lucrare Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONLUCRARE' CONLOCUÍRECONLOCUITÓRCONLOCUTÓRCONLUCRÁCONLUCRÁREconlucrătoáreCONLUCRĂTÓRconlucrézCONMESEÁN |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL conlucrare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului conlucrare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 1849 URICARIUL XIII, 378 / Plural: conlucrarerắri / Etimologie: conlucra] 1 Colaborare. O conlucrare perfectă între părți. |
GRAMATICA cuvântului conlucrare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului conlucrare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul conlucrare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE conlucrare? Vezi cuvântul conlucrare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul conlucrare?[ con-lu-cra-re ] Se pare că cuvântul conlucrare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL conlucrare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Haine de gata?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul conlucrare are forma: conlucrắri
