 | as |
|
| Confunda [ con-fun-da ] VEZI SINONIME PENTRU confunda PE ESINONIME.COM definiția cuvântului confunda în mai multe dicționareDefinițiile pentru confunda din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a confunda (forma la infinitiv) A confunda conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONFUNDA: CONFUNDÁ, confúnd, verb I. 1. tranzitiv A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul. vezi încurca, amesteca. Confundam pe bietul dascăl cu un crai mîncat de molii. EMINESCU, O. I 140. N-ai spus nimic... despre o altă pasăre, pe care mulți la noi o confundă cu graurele. ODOBESCU, S. III 23. 2. reflexiv A se contopi, a forma un singur tot. întunericul se infiltra nesimțit în casă. Lucrurile luau înfățișări mai rotunde, își pierdeau contururile, se confundau. REBREANU, R. I 245. Oglindindu-se în undă, Stîlpi ș-arcade se confundă. MACEDONSKI, O. I 154. Palatul alb se confundă cu nourul de argint. EMINESCU, N. 47. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru confunda: confundá [Atestat: (a. 1869) URICARIUL I, 184 / prezentul indicativ: confúnd / Etimologie: franceza confondre, lat confundo, -ere] 1 verb tranzitiv: A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul Si: a încurca Cf a asemăna. 2 verb reflexiv: A forma un singur tot Si: a se contopi. 3-4 verb tranzitiv, reflexiv: (Frm; despre persoane;) A (se) încurca. 5 verb tranzitiv: (Rar) A uimi. 6 verb tranzitiv: (Rar) A produce un sentiment de rușine, de umilință și de recunoștință. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru confunda: confundá (-d, -át), verb – A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul; a se asemăna. latina confundere, asimilat la conjuncție verb a înfunda (secolul XIX). – derivat confuz, adjectiv, din limba franceza confus; confuzi(un)e, substantiv feminin, din limba franceza confusion. Forme diferite ale cuvantului confunda: confunda-d confunda-át Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFUNDA: CONFUNDÁ verb I. 1. trecut A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul. 2. reflexiv A se contopi; a forma un tot. [P.i. confúnd. / < latina confundere – a turna la un loc, a contopi, conform italiana confondere]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONFUNDA: CONFUNDÁ, confúnd, verb I. 1. tranzitiv A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul; a asemăna, a asemui. 2. reflexiv A forma un singur tot; a se contopi. – Din limba franceza confondre, latina confundere. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONFUNDA: CONFUNDÁ, confúnd, verb I. 1. tranzitiv A lua o persoană drept alta sau un lucru drept altul; a asemăna, a asemui. 2. reflexiv A forma un singur tot; a se contopi. – Din limba franceza confondre, latina confundere. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONFUNDA: CONFUNDA verb 1. a asemăna, a asemui, a semui. (L-a confunda cu altcineva.) 2. a greși, a încurca. (A confunda ușile.) 3. a se contopi. (Interesele noastre se confunda.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFUNDA: CONFUNDÁ verb I. trecut a lua o persoană drept alta, un lucru drept altul. II. reflexiv a se contopi. (< limba franceza confondre, latina confundere) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru confunda: confundá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu confúnd, persoana a treia singular: el / ea și plural confúndă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru confunda: confundá (a confunda) verb, indicativ prezent 3 confúndă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONFUNDA' confucianístConfuciuConfuciusconfúndCONFUNDÁconfundábilCONFUNDÁREconfundátCONFUNDÍBIL, -Ă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL confunda Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului confunda dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii L-a confunda cu altcineva. A confunda ușile. Interesele noastre se confunda. L-a confunda cu altcineva. A confunda ușile. Confundá a confunda verb, indicativ prezent 3 confúndă. |
GRAMATICA cuvântului confunda? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului confunda. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul confunda poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE confunda? Vezi cuvântul confunda desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul confunda?[ con-fun-da ] Se pare că cuvântul confunda are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL confunda |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A avea acoperire?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul confunda se conjugă: ei ele confúndă
