Definiție configuratie

Cautăm definiția cuvântului configuratie în mai multe dicționare

Definițiile pentru configuratie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru CONFIGURAȚIE:
CONFIGURÁȚIE (< limba franceza , latina) substantiv feminin Înfățișare, formă exterioară a unui lucru.
♦ Mod de dispunere și organizare a elementelor și conexiunilor în cadrul unui sistem. Configuratie presupune stabilirea unor invarianți ai raporturilor dintre componentele sistemului.
♦ (chimie) Mod de aranjare a liganzilor (substituienților) în jurul unui element de chiralitate moleculară (carbon asimetric, axă de chiralitate etc.). Pentru stabilirea configuratie se folosește fie un etalon simplu de configuratie definită, față de care se stabilesc înrudirile configurative, fie un etalon intern (de ex. un atom chiral din aceeași moleculă, pentru care se admite o anumită c., configurația celorlalți rezultînd în raport cu a acestuia). În stabilirea ordinii liganzilor se consideră prioritățile după numerele atomice descrescătoare ale atomilor direct legați de elementul de chiralitate.
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

CONFIGURAȚIE

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONFIGURAȚIE:
CONFIGURÁȚIE, configurații, substantiv feminin Formă exterioară a unui lucru; înfățișare. Configurația unui teren.
♦ Totalitatea relațiilor dintre părțile unui sistem sau dintre mai multe sisteme din aceeași categorie. Configurația planetară. ▭ Care au fost urmările războiului asupra configurației lumii capitaliste? Lanțul imperialist s-a rupt în punctul său cel mai slab și a luat ființă, pe a șasea parte a globului, primul stat socialist. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 160, 11/2.

– Pronunțat: -ți-e.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CONFIGURAȚIE

Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFIGURAȚIE:
CONFIGURÁȚIE substantiv feminin

1. formă exterioară a unui lucru; înfățișare, aspect.
• totalitatea relațiilor dintre mai multe sisteme sau dintre părțile unui sistem.

2. așezare spațială a constituenților unui atom sau ai unei molecule.

3. (astr.) conjuncție a planetelor. (< limba franceza configuration, latina configuratio)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

configurație

Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru configurație:
configurație substantiv feminin [Atestat: CONTEMP., Seria II, 1949, nr. 160, 11/2 / P: configuratieți-e / V: (înv) configuratieiune / Plural: configuratieii / Etimologie: franceza configuration] 1 Formă exterioară a unui lucru Si: înfățișare. 2 Totalitate a relațiilor dintre părțile unui sistem sau dintre mai multe sisteme de aceeași categorie.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CONFIGURAȚIE

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONFIGURAȚIE:
CONFIGURÁȚIE configuratiei forme

1) Formă exterioară; aspect general; conformație; constituție.

2) Ansamblu de relații externe între părțile componente ale unui complex. [articulat configurația; genitiv dativ configurației; silabe -ți-e] /<fr. configuration, latina configuratio, configuratieonis
Forme diferite ale cuvantului configuratie: configuratiei
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CONFIGURAȚIE

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONFIGURAȚIE:
CONFIGURÁȚIE, configurații, substantiv feminin Formă exterioară a unui lucru; înfățișare.
♦ Totalitatea relațiilor dintre părțile unui sistem sau dintre mai multe sisteme din aceeași categorie.

– Din limba franceza configuration, latina configuratio.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CONFIGURAȚIE

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONFIGURAȚIE:
CONFIGURÁȚIE, configurații, substantiv feminin Formă exterioară a unui lucru; înfățișare.
♦ Totalitatea relațiilor dintre părțile unui sistem sau dintre mai multe sisteme de aceeași categorie.

– Din limba franceza configuration, latina configuratio.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CONFIGURAȚIE

Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFIGURAȚIE:
CONFIGURÁȚIE substantiv feminin Înfățișare, formă exterioară a unui lucru.
♦ Totalitatea relațiilor dintre mai multe sisteme sau dintre părțile unui sistem. [Gen. -iei. / conform limba franceza configuration, latina configuratio].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

configurație

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru configurație:
configuráție (-ți-e) substantiv feminin, articulat configuráția (-ți-a), genitiv dativ articulat configuráției; plural configuráții, articulat configuráțiile (-ți-i-)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CONFIGURAȚIE

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONFIGURAȚIE:
CONFIGURAȚIE substantiv aspect, conformație, fizionomie, formă, înfățișare, profil, structură, (rar) făptură. (configuratie terenului.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

configurație

Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru configurație:
configurați(un)e forme forma exterioară a unui corp.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

configurație

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru configurație:
configuráție substantiv feminin → figurație
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

CUVINTE APROPIATE DE 'CONFIGURATIE'

CONFIGURÁ CONFIGURÁBIL, -Ă CONFIGURÁRE CONFIGURÁT CONFIGURÁȚIE CONFIGURAȚIONÁL CONFIGURAȚIONÍSM CONFIGURAȚIONÍST configurațiúne

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL configurație

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului configurație dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

160, 11/2 / P: configurațieți-e / V: înv configurațieiune / Plural: configurațieii / Etimologie: franceza configuration] 1 Formă exterioară a unui lucru Si: înfățișare.

CONFIGURÁȚIE configurației forme 1 Formă exterioară; aspect general; conformație; constituție.

Configuration, latina configuratio, configurațieonis.

Configurație unui continent.

Configurație terenului.

GRAMATICA cuvântului configurație?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului configurație.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.