 | as |
|
| Conectiv [ co-nec-tiv ] VEZI SINONIME PENTRU conectiv PE ESINONIME.COM definiția cuvântului conectiv în mai multe dicționareDefinițiile pentru conectiv din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONECTIV: CONECTÍV, -Ă I. adjectiv care poate fi conectat, unit. II. substantiv masculin (logică) legătură prin intermediul căreia din variabile separate iau naștere expresii; conector. III. substantiv neutru 1. cuvânt (prepoziție, conjuncție) care realizează o relație în cadrul propoziției sau frazei. 2. nerv care reunește mai mulți ganglioni. 3. parte terminală a filamentului staminal care unește cele două teci ale anterelor. 4. (matematică) operator (5). IV. substantiv feminin (informatică) operator în calculul propozițional. (< limba franceza connectivus) Forme diferite ale cuvantului conectiv: conectiv-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONECTIV: CONECTÍV, -Ă, conectivi, -e, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Care poate fi conectat. 2. substantiv neutru (botanică) Parte a anterei care suportă și reunește sacii polenici. 3. substantiv neutru (matematică) Legătură prin intermediul căreia din variabile separate iau naștere expresii; operator, functor, conector (3). 4. substantiv neutru (gramatică) Cuvânt de relație în propoziție sau în frază; conector. – Din limba franceza connectif, latina connectivus. Forme diferite ale cuvantului conectiv: conectiv-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONECTIV: CONECTÍV, -Ă, conectivi, -e, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Care poate fi conectat. 2. substantiv neutru (botanică) Parte a anterei care suportă și reunește sacii polenici. 3. substantiv neutru (matematică) Legătură prin intermediul căreia din variabile separate iau naștere expresii; operator, functor, conector. 4. substantiv neutru (gramatică) Cuvânt de relație în propoziție sau în frază. – Din limba franceza connectif, latina connectivus. Forme diferite ale cuvantului conectiv: conectiv-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONECTIV: CONECTÍV, -Ă adjectiv Care poate fi conectat, care se conectează. // substantiv neutru 1. (logică) Legătură prin intermediul căreia din variabile separate iau naștere expresii; conector. 2. Nerv care reunește mai mulți ganglioni. 3. (botanică) Parte a anterei care suportă și reunește sacii polenici. ♦ Țesut celular. 4. (matematică) Operator. [conform latina connectivus, limba franceza connectif, italiana connettivo]. Forme diferite ale cuvantului conectiv: conectiv-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru conectiv: conectív, conectivă [Atestat: DA / Plural: conectivi, conective / Etimologie: franceza connectif] 1-2 a Care poate fi conectat2. 2 sn (Bot) Parte a anterei care suportă și reunește sacii polenici. 3 sn (Mat) Legătură prin intermediul căreia din variabile separate iau naștere expresii Si: conector (3), functor, operator. 4 sn (Grm) Cuvânt de relație în propoziție sau în frază. Forme diferite ale cuvantului conectiv: conectivă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru CONECTIV: CONECTÍV substantiv neutru (conform latina connectivus, limba franceza connectif, italiana connettivo): cuvânt care realizează o relație, o legătură în cadrul propoziției sau în cadrul frazei. Sunt considerate c. prepozițiile și conjuncțiile. Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONECTIV: CONECTÍV2 conective n. 1) botanică Parte a anterei care unește sacii polenici. 2) matematică Legătură prin intermediul căreia din variabile separate iau naștere expresii. /<fr. connectif, latina connectivus Forme diferite ale cuvantului conectiv: conective Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONECTIV: CONECTÍV1 conectivă (conectivi, conective) 1) Care poate fi conectat. 2) Care conectează; care unește diferite elemente; conector. /<fr. connectif, latina connectivus Forme diferite ale cuvantului conectiv: conectivă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru conectiv: conectív adjectiv masculin, plural conectívi; forme singular conectívă, plural conectíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru conectiv: conectív1 adjectiv masculin, plural conectívi; forme conectívă, plural conectíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru conectiv: conectív (botanică, matematică) substantiv neutru, plural conectíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru conectiv: conectív2 substantiv neutru, plural conectíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONECTIV' conectátconécticăConecticutconecțiúneCONECTÍVCONECTÓRCONEERENȚIÁCONÉȚCONETÁBIL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL conectiv Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului conectiv dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Conectív, conectivă [Atestat: DA / Plural: conectivi, conective / Etimologie: franceza connectif] 1-2 a Care poate fi conectat2. CONECTÍV2 conective n. CONECTÍV1 conectivă conectivi, conective 1 Care poate fi conectat. |
GRAMATICA cuvântului conectiv? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului conectiv. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul conectiv poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE conectiv? Vezi cuvântul conectiv desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul conectiv?[ co-nec-tiv ] Se pare că cuvântul conectiv are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: BaStină substantiv feminin în locuțiune adjectiv și adverb de baștină?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul conectiv are forma: conectíve
