 | as |
|
| Condimenta [ con-di-men-ta ] VEZI SINONIME PENTRU condimenta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului condimenta în mai multe dicționareDefinițiile pentru condimenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a condimenta (forma la infinitiv) A condimenta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONDIMENTA: CONDIMENTÁ, condimentez, verb I. tranzitiv A da gust mâncării prin adăugare de condimente, a pune condimente în mâncare. – Din condiment. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONDIMENTA: CONDIMENTÁ, condimentez, verb I. tranzitiv A da gust mâncării prin adăugare de condimente, a pune condimente în mâncare. – Din condiment. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONDIMENTA: CONDIMENTÁ verb I. trecut A da gust bucatelor prin adăugare de condimente, a pune condimente în mâncare. [< condiment]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONDIMENTA: CONDIMENTÁ, condimentez, verb I. tranzitiv A drege mîncarea cu condimente, a da gust bucatelor prin adăugare de condimente. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru condimenta: condimenta verb tranzitiv: [Atestat: DA / prezentul indicativ: condimentatéz / Etimologie: condiment] A da gust mâncării prin adăugare de condimente. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONDIMENTA: CONDIMENTÁ verb trecut a da gust bucatelor prin adăugare de condimente. (< limba franceza condimenter) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru condimenta: condimentá verb, indicativ prezent 1sg. condimentéz, persoana a treia singular: el / ea și plural condimenteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru condimenta: condimentá (a condimenta) verb, indicativ prezent 3 condimenteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONDIMENTA' CONDILOÍD, -ĂCONDILÓMCONDILOTOMÍECONDIMÉNTCONDIMENTÁCONDIMENTÁRCONDIMENTÁRECONDIMENTÁTcondíncă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL condimenta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului condimenta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Condimenta verb tranzitiv: [Atestat: DA / prezentul indicativ: condimentatéz / Etimologie: condiment] A da gust mâncării prin adăugare de condimente. Condimentá a condimenta verb, indicativ prezent 3 condimenteáză. |
GRAMATICA cuvântului condimenta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului condimenta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul condimenta poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE condimenta? Vezi cuvântul condimenta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul condimenta?[ con-di-men-ta ] Se pare că cuvântul condimenta are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da de căpătâi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul condimenta se conjugă: ei ele condimenteáză
