 | as |
|
| Concurs [ con-curs ] VEZI SINONIME PENTRU concurs PE ESINONIME.COM definiția cuvântului concurs în mai multe dicționareDefinițiile pentru concurs din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru CONCURS: CONCÚRS (< limba franceza , latina) substantiv neutru 1. Examen pentru obținerea, în ordinea clasificării, a unui post, a unei catedre, a unei burse etc. sau pentru admiterea într-un institut de învățămînt. 2. Forma cea mai răspîndită de organizare a întrecerilor (ex. dintre sportivi, artiști etc. sau dintre echipe), care se termină întotdeauna cu întocmirea unui clasament (și cu acordarea unor premii). 3. Ajutor, sprijin, colaborare. Concurs de împrejurări = conjunctură. 4. (Dr.) Concurs de infracțiuni = situație în care două sau mai multe infracțiuni au fost săvîrșite de aceeași persoană, mai înainte ca aceasta să fi fost condamnată definitiv pentru verb reflexiv:euna din ele, ori în care o inacțiune sau acțiune a unei persoane, datorită împrejurărilor în care s-a produs, întrunește elementele mai multor infracțiuni. (economie) Concursul creditorilor = situație în care mai mulți creditori ai aceluiași debitor formulează pretenții cu privire la prețul obținut din vînzarea silită a aceluiași bun al debitorului lor. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONCURS: CONCÚRS, concursuri, substantiv neutru 1. Întrecere, competiție în sporturile individuale, organizată pentru a evidenția pe cei mai buni dintre participanți. Concurs de natație. ♦ Examen pentru dobîndirea unui post, a unei burse etc., la care se prezintă mai mulți candidați. A reușit primul la concurs. ▭ Profesorii șefi de catedră și profesorii sînt aleși prin concurs dintre persoanele care posedă titlul științific de doctor în științe sau gradul de profesor în învățămîntul superior. COL. HOT. DISP. 1189. 2. Ajutor, sprijin, contribuție, colaborare. Industria noastră se dezvoltă cu concursul tehnicii sovietice. ▭ Generalul Bem... a voit să-și asigure neutralitatea sau chiar concursul armatei otomane. GHICA, A. 625. • Expresia: A da concurs (cuiva) = a ajuta (pe cineva). Concurs de împrejurări = totalitatea împrejurărilor care se întîlnesc într-un anumit moment; conjunctură. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru concurs: concúrs sn [Atestat: GHICA, A. 625 / V: (înv) -rșum / Plural: concursuri / Etimologie: franceza concours, lat concursus] 1-2 Întrecere (sportivă) care se termină (întotdeauna) cu un clasament și cu acordarea unor premii celor mai buni dintre participanți. 3-4 Examen pentru selecția candidaților la intrarea într-o instituție de învățământ sau pentru a obține un post, o bursă etc. 5 Contribuție. 6 (Îe) A-și da concursul (cuiva sau la ceva) A colabora cu cineva sau la ceva. 7 (Îs) concurs de împrejurări Conjunctură (1). 8 (Jur; înv) Încuviințare. 9 (Jur; Trs; înv) Cererea mai multor creditori de a împărți prin judecată averea unui datornic. 10 (îs) concurs de creditori Situație în care averea unui datornic este insuficientă pentm plătirea tuturor creditorilor. 11 (Trs; gms; iuz) Faliment. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONCURS: CONCÚRS concursuri n. 1) Luptă între două sau mai multe persoane (state, organizații) care urmăresc același avantaj sau același rezultat; întrecere; concurență; competiție. 2) Examen prin care mai mulți candidați concurează pentru un număr limitat de locuri sau pentru admiterea într-o instituție de învățământ. 3) Reuniune constând în lupta pentru întâietate în una sau mai multe probe sportive; întrecere sportivă; competiție. 4) rar Susținere materială sau morală; ajutor; sprijin; reazem. • concurs de împrejurări ansamblu de împrejurări care influențează la un moment dat o serie de lucruri; coincidență de fapte. /<fr. concurs, latina concursus Forme diferite ale cuvantului concurs: concursuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONCURS: CONCÚRS, concursuri, substantiv neutru 1. Întrecere (sportivă) care se termină întotdeauna cu un clasament și cu acordarea unor premii celor mai buni dintre participanți. 2. Examen pentru dobândirea, în ordinea clasificării, a unui post, a unei catedre, a unei burse etc. sau pentru admiterea într-o instituție de învățământ. 3. Ajutor, sprijin, colaborare. • Concurs de împrejurări = totalitatea împrejurărilor care se întâlnesc într-un anumit moment; conjunctură. • locuțiune verbala A da (cuiva) concursul = a ajuta (pe cineva). A-și da concursul (la ceva) = a contribui (la ceva), a colabora (la ceva). – Din limba franceza concours, latina concursus. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONCURS: CONCÚRS, concursuri, substantiv neutru 1. Întrecere (sportivă) finalizată cu întocmirea unui clasament și cu acordarea unor premii celor mai buni dintre participanți. 2. Examen pentru dobândirea, în ordinea clasificării, a unui post, a unei catedre, a unei burse etc. sau pentru admiterea într-o instituție de învățământ. 3. Ajutor, sprijin, colaborare. • Concurs de împrejurări = totalitatea împrejurărilor care se întâlnesc într-un anumit moment; conjunctură. • locuțiune verbala A da (cuiva) concursul = a ajuta (pe cineva). A-și da concursul (la ceva) = a contribui (la ceva), a colabora (la ceva). – Din limba franceza concours, latina concursus. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru concurs: concurs C. de creație, competiție în care un juriu de specialiști analizează și selecționează (prin atribuire de premii și mențiuni) lucrări muzicale prezentate de diverși compozitori – al căror nume este înlocuit de obicei de motto-uri. C. de interpretare, competiție în care interpreți vocali și instrumentiști se confruntă în cadrul unor recitaluri* sau concerte (1) (cu sau fără public), în urma cărora juriul le acordă diverse premii sau mențiuni pe măsura talentului și măiestriei dovedite. Unele dintre c. au loc în cadrul festivalurilor*. Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONCURS: CONCÚRS substantiv neutru 1. Întrecere; competiție sportivă. 2. Examen pentru selecția candidaților la intrarea într-o instituție de învățământ sau pentru a obține un post, o bursă etc. 3. Ajutor, sprijin; colaborare; contribuție. • A-și da concursul (la ceva) = a colabora (la ceva); concurs de împrejurări = totalitatea faptelor, a împrejurărilor care coincid într-un anumit moment; conjunctură. [conform limba franceza concours, latina concursus]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONCURS: CONCÚRS substantiv neutru 1. examen pentru selecționarea candidaților la admiterea într-o instituție de învățământ sau pentru a obține un post, o bursă etc. 2. întrecere; competiție sportivă. 3. ajutor, sprijin; colaborare; contribuție. ♦ a-și da ŭl (la ceva) = a colabora; concurs de împrejurări = conjunctură. (< limba franceza concours, latina concursus) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru concurs: *concúrs n., plural urĭ (latina con-cursus). Întrecere între artiștĭ, savanțĭ, atlețĭ ș. a.: a scoate un loc la concurs, concurs ipic. figurat Afluență, grămădire: concurs imens de lume, concurs de împrejurărĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONCURS: CONCURS s. 1. competiție, întrecere. (concurs de atletism.) 2. ajutor, oficii (la plural), serviciu, sprijin. (Vă ofer concurs meu.) 3. ajutor, contribuție, sprijin. (concurs lui a fost hotărîtor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru concurs: concurs n. 1. acțiunea de a coopera: ofer concursul meu; 2. lupta concurenților pentru un premiu, pentru un post; 3. figurat întâlnire: concurs de împrejurări neprevăzute. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru concurs: concurs substantiv verbal ACORD. APROBARE. ASENTIMENT. AVIZ. CONSIMȚĂMÎNT. CONSIMȚIRE. ÎNCUVIINȚARE. ÎNGĂDUINȚĂ. ÎNVOIALĂ. ÎNVOIRE. PERMISIUNE. VOIE. VOINȚĂ. verb reflexiv:ERE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CONCURS: CONCÚRS s. 1. competiție, întrecere. (concurs de atletism.) 2. vezi ajutor. 3. ajutor, contribuție, sprijin. (concursul lui a fost hotărâtor.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru concurs: concúrs substantiv neutru, plural concúrsuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru concurs: concúrs substantiv neutru, plural concúrsuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONCURS' CONCURENȚIÁLconcúrgCONCÚRGEconcurínțăCONCÚRSconcursuálconcurșúmconcusionárCONCUSIÚNE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL concurs Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului concurs dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 625 / V: înv -rșum / Plural: concursuri / Etimologie: franceza concours, lat concursus] 1-2 Întrecere sportivă care se termină întotdeauna cu un clasament și cu acordarea unor premii celor mai buni dintre participanți. 6 Îe A-și da concursul cuiva sau la ceva A colabora cu cineva sau la ceva. 7 Îs concurs de împrejurări Conjunctură 1. 10 îs concurs de creditori Situație în care averea unui datornic este insuficientă pentm plătirea tuturor creditorilor. CONCÚRS concursuri n. • concurs de împrejurări ansamblu de împrejurări care influențează la un moment dat o serie de lucruri; coincidență de fapte. Concurs de atletism. Vă ofer concurs meu. Concurs lui a fost hotărîtor. Concurs de atletism. Concursul lui a fost hotărâtor. |
GRAMATICA cuvântului concurs? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului concurs. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul concurs poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE concurs? Vezi cuvântul concurs desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul concurs?[ con-curs ] Se pare că cuvântul concurs are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL concurs Inţelegi mai uşor cuvântul concurs dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeDe împrejurări = conjunctură De infracțiuni = situație în care două sau mai multe infracțiuni au fost săvîrșite de aceeași persoană, mai înainte ca aceasta să fi fost condamnată definitiv pentru verb reflexiv:euna din ele, ori în care o inacțiune sau acțiune a unei persoane, datorită împrejurărilor în care s-a produs, întrunește elementele mai multor infracțiuni Economie Concursul creditorilor = situație în care mai mulți creditori ai aceluiași debitor formulează pretenții cu privire la prețul obținut din vînzarea silită a aceluiași bun al debitorului lor A da concurs cuiva = a ajuta pe cineva Concurs de împrejurări = totalitatea împrejurărilor care se întîlnesc într-un anumit moment; conjunctură Concurs de împrejurări = totalitatea împrejurărilor care se întâlnesc într-un anumit moment; conjunctură locuțiune verbala A da cuiva concursul = a ajuta pe cineva A-și da concursul la ceva = a contribui la ceva, a colabora la ceva Concurs de împrejurări = totalitatea împrejurărilor care se întâlnesc într-un anumit moment; conjunctură locuțiune verbala A da cuiva concursul = a ajuta pe cineva A-și da concursul la ceva = a contribui la ceva, a colabora la ceva A-și da concursul la ceva = a colabora la ceva; concurs de împrejurări = totalitatea faptelor, a împrejurărilor care coincid într-un anumit moment; conjunctură ♦ a-și da ŭl la ceva = a colabora; concurs de împrejurări = conjunctură |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL concurs |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Detriment substantiv neutru în locuțiune prepoziție în detrimentul cuiva sau a ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul concurs are forma: concúrsuri
