|
Concurent [ con-cu-rent ] VEZI SINONIME PENTRU concurent PE ESINONIME.COM definiția cuvântului concurent în mai multe dicționareDefinițiile pentru concurent din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONCURENT: CONCURÉNT, -Ă, concurenți, -te, adjectiv, substantiv masculin și forme I. Adj. 1. Care face concurență altuia, care luptă pentru acapararea pieței, pentru înlăturarea rivalilor. 2. Care tinde spre același rezultat. Cauze concurente. • Drepte concurente = drepte care se întâlnesc în același punct. II. S. m. și forme 1. Participant la un concurs sportiv. 2. (În orânduirea capitalistă) Negustor sau producător care luptă să depășească în câștig pe rivali. – Din limba franceza concurrent. Forme diferite ale cuvantului concurent: concurent-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru concurent: concurént, concurentă [Atestat: NEGRUZZI, S. 1,40 / Plural: concurentnți, concurente / Etimologie: franceza concurrent] 1 a Care face concurență (2) altuia. 2 a (Cmr) Care luptă pentru acapararea pieței, pentru înlăturarea rivalilor. 3 a Care tinde spre același rezultat. 4 a (Mat; îs) Drepte concurente Drepte care se întâlnesc în același punct. 5-9 smf, a (Persoană) care participă la un concurs (1-4). 10-11 substantiv masculin și feminin Producător (sau comerciant) care luptă să depășească în câștig pe rivali. Forme diferite ale cuvantului concurent: concurentă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONCURENT: CONCURÉNT, -Ă I. adjectiv 1. care face concurență altuia. 2. (matematică; despre linii, planuri) care au un punct, o dreaptă comună, care se intersectează. 3. care tinde către același rezultat. II. substantiv masculin forme 1. participant la o competiție sportivă. 2. negustor, producător care face concurență altora. (< limba franceza concurrent, latina concurrens) Forme diferite ale cuvantului concurent: concurent-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONCURENT, -Ă: CONCURÉNT, -Ă adjectiv 1. Care face concurență altuia. 2. Care tinde către același rezultat, către același scop. ♦ (matematică; despre linii, planuri) Care au un punct sau o dreaptă comună. // substantiv masculin și forme 1. Participant la un concurs sportiv. 2. Negustor sau producător care face concurență altora. [conform latina concurrens, limba franceza concurrent]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONCURENT: CONCURÉNT1, -Ă, concurenți, -te, adjectiv 1. (În orînduirea capitalistă) Care concurează, care face concurență altuia (mai ales în comerț). Firmă concurentă. 2. Care tinde spre același rezultat, care duce la același scop. • Cauze concurente = cauze care contribuie Ja producerea aceluiași efect. Forme diferite ale cuvantului concurent: concurent-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONCURENT: CONCURÉNT, -Ă, concurenți, -te, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. (Persoană) care face concurență alteia, care urmărește același rezultat, același scop. • Drepte concurente = drepte care se întâlnesc în același punct. 2. (Persoană) care participă la un concurs sportiv. – Din limba franceza coneurrent. Forme diferite ale cuvantului concurent: concurent-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONCURENT: CONCURÉNT2 concurenttă (concurentți, concurentte) m. și forme 1) Persoană care concurează cu alta în vederea atingerii aceluiași scop; rival; adversar. 2) Negustor sau comerciant aflat în concurență. /<fr. concurrent, latina concurrens, concurentntis Forme diferite ale cuvantului concurent: concurenttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONCURENT: CONCURÉNT1 concurenttă (concurentți, concurentte) 1) Care concurează; aflat în concurență. Monopoluri concurentte. 2) Care tinde spre același rezultat; orientat spre același scop. Forțe concurentte. /<fr. concurrent, latina concurrens, concurentntis Forme diferite ale cuvantului concurent: concurenttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONCURENT: CONCURENT s. 1. candidat, competitor. (concurent la titlul de profesor.) 2. adversar, rival, (învechit) împotrivitor, rîvnaci. (Și-a întrecut toți concurent la sprint.) 3. emul, rival. (concurent cuiva în cîmpul literaturii.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONCURENT: CONCURÉNT2, -Ă, concurenți, -te, substantiv masculin și forme 1. (În orînduirea capitalistă) Negustor sau producător care luptă să depășească în cîștig pe rivali. 2. Participant la concursurile sportive. Forme diferite ale cuvantului concurent: concurent-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru concurent: *concurént, -ă substantiv (în franceză concurrent, despre latina concúrrens, -éntis). Care concură, competitor, rival. Forme diferite ale cuvantului concurent: concurent-ă lacedemoni Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru concurent: concurént adjectiv masculin, substantiv masculin, plural concurénți; adjectiv feminin, substantiv feminin concuréntă, plural concurénte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru concurent: concurént adjectiv masculin, substantiv masculin, plural concurénți; forme singular concuréntă, plural concurénte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru concurent: concurent m. cel ce urmărește acelaș scop odată cu altul. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONCURENT' concúrCONCURÁconcurábilconcuráreCONCURÉNTCONCURÉNȚĂCONCURENȚIÁLconcúrgCONCÚRGE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL concurent Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului concurent dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Concurént, concurentă [Atestat: NEGRUZZI, S. 1,40 / Plural: concurentnți, concurente / Etimologie: franceza concurrent] 1 a Care face concurență 2 altuia. 4 a Mat; îs Drepte concurente Drepte care se întâlnesc în același punct. CONCURÉNT2 concurenttă concurentți, concurentte m. Concurrent, latina concurrens, concurentntis. CONCURÉNT1 concurenttă concurentți, concurentte 1 Care concurează; aflat în concurență. Monopoluri concurentte. Forțe concurentte. Concurrent, latina concurrens, concurentntis. Concurent la titlul de profesor. Și-a întrecut toți concurent la sprint. Concurent cuiva în cîmpul literaturii. Concurentul cuiva în câmpul literaturii. |
GRAMATICA cuvântului concurent? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului concurent. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul concurent poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE concurent? Vezi cuvântul concurent desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul concurent?[ con-cu-rent ] Se pare că cuvântul concurent are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL concurent Inţelegi mai uşor cuvântul concurent dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Drepte concurente = drepte care se întâlnesc în același punct Cauze concurente = cauze care contribuie Ja producerea aceluiași efect Drepte concurente = drepte care se întâlnesc în același punct |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL concurent |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Valerianic adjectiv în sintagma acid valerianic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|