 | as |
|
| Con [ con ] VEZI SINONIME PENTRU con PE ESINONIME.COM definiția cuvântului con în mai multe dicționareDefinițiile pentru con din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru con: con2 sn [Atestat: GHICA, S. 543 / Plural: conuri / Etimologie: franceza cône] 1 (Gmt) Suprafață descrisă de o dreaptă care se deplasează sprijinindu-se pe o curbă închisă imobilă și pe un punct fix exterior. 2 (Gmt) Corp geometric mărginit de un con2 (1) și de un plan. 3 (Gmt; îs) Trunchi de con Corpul geometric obținut retezând unui con partea cuprinsă între vârf și o secțiune plană a conului. 4 (Gmt; îs) con oblic Con a cărui înălțime e oblică față de planul bazei. 5 (Ggf; îs) con vulcanic Formă de relief conică cât un munte, construită în urma erupțiilor vulcanice, din lavă, cenușă etc. 6 (Ggf; îs) con de dejecție Formă de relief în evantai, rezultată din acumularea materialului transportat de torenți acolo unde se micșorează panta Si: agestru. 7 (Fiz; îs) con de lumină Mănunchi de raze care pleacă dintr-un punct luminos și cade pe o suprafață. 8 (Teh) Piesă în formă de con2 (1). 9 (Bot) Fructul coniferelor Si: (reg) cucuruz, păpușoi de brad. 10 (Șnt) Scoică din mările tropicale. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CON: CON2, conuri, substantiv neutru 1. Suprafață descrisă de o dreaptă care se deplasează sprijinindu-se pe o curbă închisă imobilă și pe un punct fix exterior. ♦ Corp geometric mărginit de o asemenea suprafață și de un plan. 2. (geografie; în sintagmele) Con vulcanic = formă de relief conică de dimensiunea unui munte, constituită în urma erupțiilor vulcanice, din lavă, cenușă etc. Con de dejecție = formă de relief în evantai, rezultată din acumularea materialului transportat de torenți acolo unde se micșorează panta; agestru. ♦ (fizică) Con de lumină = fascicul de raze care pleacă dintr-un punct luminos și cade pe o suprafață. 3. Fructul coniferelor, format dintr-un ax cu numeroși solzi lemnoși, care reprezintă florile mascule sau femele. – Din limba franceza cône. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CON: CON2, conuri, substantiv neutru 1. Suprafață descrisă de o dreaptă care se deplasează sprijinindu-se pe o curbă închisă imobilă și pe un punct fix exterior. ♦ Corp geometric mărginit de o asemenea suprafață și de un plan. 2. (geografie; în sintagmele) Con vulcanic = formă de relief conică cât un munte, constituită în urma erupțiilor vulcanice, din lavă, cenușă etc. Con de dejecție = formă de relief în evantai, rezultată din acumularea materialului transportat de torenți acolo unde se micșorează panta; agestru. ♦ (fizică) Con de lumină = mănunchi de raze care pleacă dintr-un punct luminos și cade pe o suprafață. 3. Fructul coniferelor, format dintr-un ax cu numeroși solzi lemnoși, care reprezintă florile mascule sau femele. – Din limba franceza cône. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CON: CON2, conuri, substantiv neutru 1. Corp format prin rotirea unui triunghi dreptunghi în jurul uneia din catete; prin extensie orice obiect cu o astfel de formă. Trei impresionante conuri... se desprind din masa celorlalți munți și se ridică spre cer. BOGZA, C. O. 160. Trunchi de con vezi trunchi. Con de lumină = mănunchi de raze care pleacă -dintr-un punct luminos și cade pe o suprafață. Conul de lumină al reflectorului. ▭ Con de dejecție vezi dejecție. 2. Fructul coniferelor, format dintr-un ax cu numeroși solzi lemnoși. Con de brad. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CON: CON substantiv neutru 1. Corp rezultat din rotirea unui triunghi dreptunghi în jurul uneia dintre catetele sale; (prin extensie) obiect cu o astfel de formă; Con vulcanic = partea exterioară în formă de con (1), a unui vulcan; con de lumină = fascicul de raze care pleacă dintr-un punct luminos și cade pe o suprafață. 2. Fructul coniferelor. [plural -nuri. / < latina conus, greacă konos, conform limba franceza cône]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CON: CON2 substantiv neutru 1. corp rezultat din rotirea unui triunghi dreptunghic în jurul uneia dintre catetele sale; obiect cu o astfel de formă. • con vulcanic = partea exterioară, în formă de con, a unui vulcan; con de lumină = fascicul de raze care pleacă dintr-un punct luminos și cade pe o suprafață. 2. fructul coniferelor. (<fr. cône, latina conus) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CON: CON conuri n. 1) Corp geometric rezultat din rotirea unui triunghi dreptunghic în jurul catetei. 2) Obiect cu o astfel de formă. • con vulcanic partea din afară a unui vulcan înălțată deasupra pământului. 3) Fructul coniferelor. con de brad. 4): con în trepte mecanism pentru schimbarea vitezei de rotație. /<fr. cône, latina conus Forme diferite ale cuvantului con: conuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CON: CON s. 1. (georgrafic) con de dejecție = agestru. 2. (botanică) (popular) pară, (regional) cocean, cucuruz, păpușoi. (con de brad.) 3. (botanică) con vegetativ = vîrf vegetativ. 4. (fizică) con pirometric = con Seger, pirometru ceramic; con Seger = con pirometric, pirometru ceramic. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CON: CON1 – (Uneori în forma co-) Element de compunere însemnînd «împreună cu», care servește la formarea unor substantive ca: conlocuitor, conșcolar, coproprietar etc. și a unor verbe ca: conlocui, conviețui etc. – Variantă: co-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru con: *1) con n., plural urĭ (vgr. kônos, con, cucuruz, fruct de brad). geometrie Figură produsă de o linie dreaptă care, fiind fixă la un capăt, descrie cu cel-lalt capăt un cerc saŭ și o elipsă. botanică Cucuruz de brad. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru con: con n. 1. geometrie corp solid cu baza circulară și țuguiat la capăt; 2. Zool. un fel de scoici. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru con: con substantiv neutru, plural cónuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru con: con substantiv neutru, plural cónuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CON' COMUTATOÁRECOMUTATÓRcomúzCONCONcon-in-conCONABÍUCONÁCCONĂCÁR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL con Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului con dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 543 / Plural: conuri / Etimologie: franceza cône] 1 Gmt Suprafață descrisă de o dreaptă care se deplasează sprijinindu-se pe o curbă închisă imobilă și pe un punct fix exterior. 3 Gmt; îs Trunchi de con Corpul geometric obținut retezând unui con partea cuprinsă între vârf și o secțiune plană a conului. 4 Gmt; îs con oblic Con a cărui înălțime e oblică față de planul bazei. 5 Ggf; îs con vulcanic Formă de relief conică cât un munte, construită în urma erupțiilor vulcanice, din lavă, cenușă etc. 6 Ggf; îs con de dejecție Formă de relief în evantai, rezultată din acumularea materialului transportat de torenți acolo unde se micșorează panta Si: agestru. 7 Fiz; îs con de lumină Mănunchi de raze care pleacă dintr-un punct luminos și cade pe o suprafață. CON conuri n. • con vulcanic partea din afară a unui vulcan înălțată deasupra pământului. Con de brad. 4: con în trepte mecanism pentru schimbarea vitezei de rotație. Con de brad. Con de brad. |
GRAMATICA cuvântului con? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului con. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul con poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE con? Vezi cuvântul con desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul con?[ con ] Se pare că cuvântul con are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL con Inţelegi mai uşor cuvântul con dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeGeografie; în sintagmele Con vulcanic = formă de relief conică de dimensiunea unui munte, constituită în urma erupțiilor vulcanice, din lavă, cenușă etc Con de dejecție = formă de relief în evantai, rezultată din acumularea materialului transportat de torenți acolo unde se micșorează panta; agestru ♦ fizică Con de lumină = fascicul de raze care pleacă dintr-un punct luminos și cade pe o suprafață Geografie; în sintagmele Con vulcanic = formă de relief conică cât un munte, constituită în urma erupțiilor vulcanice, din lavă, cenușă etc Con de dejecție = formă de relief în evantai, rezultată din acumularea materialului transportat de torenți acolo unde se micșorează panta; agestru ♦ fizică Con de lumină = mănunchi de raze care pleacă dintr-un punct luminos și cade pe o suprafață Con de lumină = mănunchi de raze care pleacă -dintr-un punct luminos și cade pe o suprafață Corp rezultat din rotirea unui triunghi dreptunghi în jurul uneia dintre catetele sale; prin extensie obiect cu o astfel de formă; Con vulcanic = partea exterioară în formă de con 1, a unui vulcan; con de lumină = fascicul de raze care pleacă dintr-un punct luminos și cade pe o suprafață con vulcanic = partea exterioară, în formă de con, a unui vulcan; con de lumină = fascicul de raze care pleacă dintr-un punct luminos și cade pe o suprafață Georgrafic con de dejecție = agestru Botanică con vegetativ = vîrf vegetativ Fizică con pirometric = con Seger, pirometru ceramic; con Seger = con pirometric, pirometru ceramic Georgrafic con de dejecție = agestru Botanică con vegetativ = vârf vegetativ |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL con |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Filologie germanică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul con are forma: cónuri
