eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție comportare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Comportare [ com-por-ta-re ]
VEZI SINONIME PENTRU comportare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului comportare în mai multe dicționare

Definițiile pentru comportare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COMPORTARE:
COMPORTARE s.

1. comportament, conduită, purtare, (rar) purtat, (popular) port, purtătură, (prin Olt.) săbaș, (Olt.) umblet, (învechit) petrecere, politie. (Are o comportare corespunzătoare.)

2. apucătură, comportament, conduită, deprindere, maniere (la plural), moravuri (la plural), năravuri (la plural), obiceiuri (la plural), purtare, (popular) modă, (Transilvania) pont, (învechit) duh, (turcism învechit) talîm. (Ce înseamnă aceste comportare ?)

3. atitudine, purtare, ținută, (învechit) tarz. (O comportare demnă, fără reproș.)

4. atitudine, gest, purtare. (comportare lui m-a mișcat.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

comportare
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru comportare:
comportare substantiv feminin [Atestat: CRĂINICEANU,

I. G. 26 / V: (înv) comportarepurcomportare / Plural: comportaretări / Etimologie: comporta] Fel de a se comporta (1) Si: comportament (1).

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

COMPORTARE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COMPORTARE:
COMPORTÁRE, comportări, substantiv feminin Acțiunea de a se comporta; mod de a se comporta (1); conduită, purtare.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

COMPORTARE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COMPORTARE:
COMPORTÁRE substantiv feminin Acțiunea de a se comporta și rezultatul ei; purtare, conduită. [< comporta].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

COMPORTARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COMPORTARE:
COMPORTÁRE, comportări, substantiv feminin Fel de a se comporta; comportament.

– vezi comporta.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

COMPORTARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COMPORTARE:
COMPORTÁRE, comportări, substantiv feminin Fel de a se comporta; comportament.

– vezi comporta.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

comportare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru comportare:
comportáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat comportării; plural comportări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

comportare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru comportare:
comportáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat comportắrii; plural comportắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'COMPORTARE'
COMPORTAMENTÁLcomportamentilísmCOMPORTAMENTÍSMCOMPORTAMENTÍSTCOMPORTÁREcomportísmcomportístcomposésieCOMPOSESIÚNE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL comportare
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului comportare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Are o comportare corespunzătoare.
Ce înseamnă aceste comportare ? 3.
O comportare demnă, fără reproș.
Comportare lui m-a mișcat.
Are o comportare corespunzătoare.
Ce înseamnă aceste comportareări? 3.
O comportare demnă, fără reproș.
26 / V: înv comportarepurcomportare / Plural: comportaretări / Etimologie: comporta] Fel de a se comporta 1 Si: comportament 1.

GRAMATICA cuvântului comportare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului comportare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul comportare poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul comportare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul comportare are forma: comportări
VEZI PLURALUL pentru comportare la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE comportare?
Vezi cuvântul comportare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul comportare?
[ com-por-ta-re ]
Se pare că cuvântul comportare are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL comportare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Flux de informație?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
metal prețios; gaz nobil
strat de celule bogate în proteine din învelișul bobului de cereale
raportul dintre cantitatea de informație și timpul în care ea este transmisă
a răbda de foame
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app