eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție complinire


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Complinire [ com-pli-ni-re ]
VEZI SINONIME PENTRU complinire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului complinire în mai multe dicționare

Definițiile pentru complinire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COMPLINIRE:
COMPLINÍRE, compliniri, substantiv feminin Acțiunea de a complini și rezultatul ei; întregire, împlinire, completare; (concret) ceea ce complinește.

– vezi complini.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

COMPLINIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COMPLINIRE:
COMPLINÍRE, compliniri, substantiv feminin Acțiunea de a complini și rezultatul ei; întregire, împlinire, completare; (concret) ceea ce complinește.

– vezi complini.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

COMPLINIRE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COMPLINIRE:
COMPLINIRE s.

1. complement, completare, întregire. (A adăugat o complinire.)

2. (gramatică) determinare. (Un verb fără complinire.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

COMPLINIRE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COMPLINIRE:
COMPLINÍRE, compliniri, substantiv feminin Acțiunea de a complini și rezultatul ei; completare, întregire, împlinire.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

complinire
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru complinire:
compliníre substantiv feminin [Atestat: DEX2 / Plural: complinireri / Etimologie: complini] 1 Completare. 2 (Înv; gms) Determinare.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

COMPLINIRE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COMPLINIRE:
COMPLINÍRE substantiv feminin Acțiunea de a complini și rezultatul ei; completare. [< complini].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

COMPLINIRE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru COMPLINIRE:
COMPLINÍRE substantiv verbal completare, împlinire, întregire, rotunjire.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

complinire
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru complinire:
complinire substantiv verbal COMPLETARE. ÎMPLINIRE. ÎNTREGIRE. ROTUNJIRE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

complinire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru complinire:
compliníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat complinírii; plural compliníri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

complinire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru complinire:
compliníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat complinírii; plural compliníri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'COMPLINIRE'
complimentézcomplimentoscomplinéscCOMPLINÍCOMPLINÍREcomplinítCOMPLINITÓRcomplitíCOMPLÓT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL complinire
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului complinire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A adăugat o complinire.
Un verb fără complinire.
Compliníre substantiv feminin [Atestat: DEX2 / Plural: complinireri / Etimologie: complini] 1 Completare.
Un verb fără complinire.

GRAMATICA cuvântului complinire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului complinire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul complinire poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul complinire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul complinire are forma: compliníri
VEZI PLURALUL pentru complinire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE complinire?
Vezi cuvântul complinire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul complinire?
[ com-pli-ni-re ]
Se pare că cuvântul complinire are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL complinire

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Din idiș kibutsnik < idiș kibuts?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
repetarea proprietăților chimice ale elementelor cu structură analoagă și cu număr atomic diferit, aranjate în ordinea crescândă a greutății lor atomice
fenomen optic frecvent în regiunile calde, formă de miraj, în care imaginile obiectelor aflate la orizont apar răsturnate, ca și cum s-ar reflecta într-o apă; apa morților, vezi apă
kibbutz + sufix de apartenență -nik mw
ramură a nervului vag care are funcția de a rări bătăile inimii
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app