|
Complexiune [ com-ple-xi-u-ne ] VEZI SINONIME PENTRU complexiune PE ESINONIME.COM definiția cuvântului complexiune în mai multe dicționareDefinițiile pentru complexiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COMPLEXIUNE: COMPLEXIÚNE substantiv feminin 1. (Rar) Totalitatea trăsăturilor psihofizice care caracterizează o persoană. 2. Simplocă. [Variante complecție, complecțiune, complesiune substantiv feminin / < limba franceza complexion, conform latina complexio – unire]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru complexiune: complexiúne substantiv feminin [Atestat: NEGRUZZI, S. II, 157 / V: complexiuneesicomplexiune, complexiuneecțicomplexiune, complexiuneécție / P: complexiunexi-ucomplexiune / Plural: complexiuneni / Etimologie: franceza complexion] Totalitatea trăsăturilor psihofizice care caracterizează o persoană. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COMPLEXIUNE: COMPLEXIÚNE substantiv feminin 1. totalitatea trăsăturilor psihofizice care caracterizează o persoană. • (figurat) înfățișare, aspect. 2. simplocă. (< limba franceza complexion, latina complexio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COMPLEXIUNE: COMPLEXIÚNE complexiunei forme rar Totalitate a trăsăturilor psihofizice care caracterizează o persoană. [articulat complexiunea; genitiv dativ complexiunii; silabe -xi-u-] /<fr. complexion Forme diferite ale cuvantului complexiune: complexiunei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COMPLEXIUNE: COMPLEXIÚNE, complexiuni, substantiv feminin (Rar) Totalitatea trăsăturilor psihofizice care caracterizează o persoană. [ pronunție: -xi-u-] – Din limba franceza complexion. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COMPLEXIUNE: COMPLEXIÚNE, complexiuni, substantiv feminin (Rar) Totalitatea trăsăturilor psihofizice care caracterizează o persoană. [ pronunție: -xi-u-] – Din limba franceza complexion. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru complexiune: *complexiúne forme (latina compléxio, -ónis). Constituțiunea corpuluĭ. Caracter, temperament. vezi cras 1. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru complexiune: complexiúne substantiv feminin (silabe -xi-u-), genitiv dativ articulat complexiúnii; plural complexiúni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru complexiune: complexiúne (rar) (-xi-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat complexiúnii; plural complexiúni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'COMPLEXIUNE' COMPLEXIFICÁCOMPLEXIFICÁRECOMPLEXIFICÁTCOMPLEXITÁTECOMPLEXIÚNEcomplexívCOMPLEXÓNCOMPLEXUÁLcomplezánt |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL complexiune Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului complexiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii II, 157 / V: complexiuneesicomplexiune, complexiuneecțicomplexiune, complexiuneécție / P: complexiunexi-ucomplexiune / Plural: complexiuneni / Etimologie: franceza complexion] Totalitatea trăsăturilor psihofizice care caracterizează o persoană. COMPLEXIÚNE complexiunei forme rar Totalitate a trăsăturilor psihofizice care caracterizează o persoană. |
GRAMATICA cuvântului complexiune? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului complexiune. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul complexiune poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE complexiune? Vezi cuvântul complexiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul complexiune?[ com-ple-xi-u-ne ] Se pare că cuvântul complexiune are cinci silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala de prăpădenie sau de prăpădenia pământului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|