eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție complacea


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
Complăcea [ com-plă-cea ]
VEZI SINONIME PENTRU complăcea PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului complacea în mai multe dicționare

Definițiile pentru complacea din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a complăcea
Verbul: a complăcea (forma la infinitiv)
A complăcea conjugat la timpul prezent:
  • eu complac
  • tu complaci
  • el ea complace
  • noi complăcem
  • voi complăceți
  • ei ele complac
VEZI VERBUL a complăcea CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COMPLĂCEA:
COMPLĂCEÁ, complác, verb

II. reflexiv A se simți bine într-o situație, a găsi o mulțumire completă în ceva; a se mulțumi cu o anumită situație. Un om plin de învățătură și se complăcea foarte mult în... convorbiri. GHICA, S. 249.

– Variantă: compláce verb

III.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

complăcea
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru complăcea:
complăceá [Atestat: ALECSANDRI, ap. DA / V: complaceapláce / prezentul indicativ: complacealác / Etimologie: con1- + plăcea1 după limba franceza complair] 1 vi (Înv) A încerca să placi cuiva. 2 verb reflexiv: A găsi o mulțumire completă în ceva. 3 verb reflexiv: (Prt) A se mulțumi cu o anumită situație fără a încerca să o depășească.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

COMPLĂCEA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COMPLĂCEA:
COMPLĂCEÁ, complác, verb

II. reflexiv A găsi o mulțumire completă în ceva; (peiorativ) a se mulțumi cu o anumită situație fără a încerca să o depășească. [Variante: compláce verb III]

– Con1- + plăcea (după limba franceza complaire).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

COMPLĂCEA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COMPLĂCEA:
COMPLĂCEÁ, complác, verb

II. reflexiv A găsi o mulțumire completă în ceva; (peiorativ) a se mulțumi cu o anumită situație fără a încerca să o depășească. [Variante: compláce verb III]

– Con1- + plăcea (după limba franceza complaire).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

COMPLĂCEA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COMPLĂCEA:
COMPLĂCEÁ verb

II. reflexiv A se simți bine într-o anumită situație; a găsi mulțumire completă în ceva. [P.i. complác, variantă complace verb III (nerecomandabil). [< con- + plăcea, după limba franceza complaire, italiana complacere].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

COMPLĂCEA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COMPLĂCEA:
COMPLĂCEÁ verb reflexiv a se simți bine într-o anumită situație; a găsi mulțumire în ceva. (după limba franceza complaire)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

complăcea
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru complăcea:
!complăceá (a se complacea) verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se compláce; participiu complăcút
Forme diferite ale cuvantului complacea: complaceaa complacease

Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

complăcea
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru complăcea:
complăceá verb → plăcea
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'COMPLACEA'
COMPITÁLEcompiútercomplácCOMPLÁCECOMPLĂCEÁCOMPLĂCÉREcomplângeCOMPLÉCTCOMPLECTÁ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL complăcea
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului complăcea dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
DA / V: complăceapláce / prezentul indicativ: complăcealác / Etimologie: con1- + plăcea1 după limba franceza complair] 1 vi Înv A încerca să placi cuiva.
!complăceá a se complăcea verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se compláce; participiu complăcút.

GRAMATICA cuvântului complăcea?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului complăcea.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul complăcea poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE complăcea?
    Vezi cuvântul complăcea desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul complăcea?
    [ com-plă-cea ]
    Se pare că cuvântul complăcea are trei silabe

    © 2024 qDictionar.com

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: în lege?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    întreprindere care se ocupă cu pregătirea și ceremonialul înmormântărilor; servicii funerare
    de prin alte locuri, de prin alte părți
    de-a binelea, cu totul; strașnic
    totalitatea planetelor care se învârtesc în jurul soarelui
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app