 | as |
|
| Comerţ [ co-merţ ] VEZI SINONIME PENTRU comerţ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului comert în mai multe dicționareDefinițiile pentru comert din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COMERȚ: COMÉRȚ substantiv neutru Activitate economică constînd din schimbul de mărfuri, prin cumpărarea și vînzarea lor. Comerțul mondial și piața mondială inaugurează în secolul al XVI-lea istoria modernă a capitalului. MARX, C. I 159. Comerțul dintre țările lagărului socialist constituie o importantă parte componentă a economiei lor planificate. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2554. • Comerț de stat = comerț caracteristic țărilor socialiste și democrat-populare, efectuat de către stat, prin organele sale, în interiorul țării (asigurînd satisfacerea nevoilor materiale, ale populației) și în exterior (cu alte state). Cooperația sătească împreună cu comerțul de stat au rolul de a organiza schimbul de produse intre oraș și sat. REZ. HOT. I 98. Comerț cooperatist = comerț efectuat de cooperative. Comerț particular = comerț efectuat de către particulari izolați care urmăresc prin această activitate profitul; negustorie, negoț. Comerț extern (sau exterior) = schimb de mărfuri cu alte state. Comerț intern (sau interior) = comerț efectuat între granițele unei țări. Schimbul de mărfuri dintre oraș și sat reprezintă o verigă principală a comerțului interior al Republicii Populare Romîne. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 81. Comerț de intimpinare vezi întîmpinare. Comerț cu amănuntul vezi amănunt. Comerț angro, cu ridicata sau cu toptanul vezi angro. Comerț ambulant vezi ambulant. Comerț pe picior vezi picior. Cameră de comerț vezi cameră. • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de», arătînd felul mărfii) Comerț de alimente. Comerț de fructe. • figurat (Peiorativ) A face comerț cu sentimentele (sau cu onoarea etc.) = a folosi sentimentele (sau onoarea etc.) în mod josnic, degradant, în vederea atingerii unor foloase personale. – Variantă: (învechit) comérci (I. IONESCU, P. 429) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru COMERȚ: COMÉRȚ (< latina commercium, italiana comertio) substantiv neutru Schimb de produse prin vînzare-cumpărare; ramură a economiei naționale în cadrul căreia se desfășoară circulația mărfurilor; realizează legătura dintre producție și consum. • Comert interior = schimbul de mărfuri din interiorul unei țări. • Comert cu ridicata (sau angro) = formă de comert care constă în cumpărarea-vînzarea unor mărfuri în cantități mari și care de obicei face legătura dintre marile unități producătoare și comerțul cu amănuntul. • Comert cu amănuntul (sau en détail) = formă de comert care cuprinde vînzarea prin magazine, restaurante etc. a mărfurilor direct consumatorilor. • Comert cooperatist = formă de comerț în care schimbul de mărfuri prin intermediul vînzării-cumpărării este realizat de unități specializate ale cooperației. • Comert exterior = schimbul de mărfuri între țări; importurile și exporturile pe care le face o țară. C.e. este o formă de participare a țărilor la diviziunea internațională a muncii. • Comert invizibil = intrări sau ieșiri de valută reprezentînd plata serviciilor prestate unei țări de către o altă țară; plăți pentru transporturi maritime și de tranzit, pentru operații de asigurare, pentru operații de credit (dobînzi, comisioane), pentru acțiuni și servicii turistice, salarii etc. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru comerț: comérț sn [Atestat: (a. 1776) URICARIUL I. 179 / V: comertrciu, comertrs, comertțióm / Plural: (rar) comerturi / Etimologie: lat commercium, it commercio, franceza commerce] 1 Schimb de produse prin vânzarea și cumpărarea lor. 2 (Îs) Cameră de comert Instituție care reglementează comerțul. 3 (Iuz) Academie de comert Instituție de învățământ superior care pregătește persoanele care lucrează în domeniul comerțului (1). 4 (Îs) Codice de comert Cod comercial. 5 Clasă a comercianților. 6 (Fig; îe) A face comert cu ceva A face comerț (1) ilegal cu ceva. 7 (Frm) Relații de prietenie. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru comerț: comerț n. 1. negoț, schimb de mărfuri sau de producțiuni: comerțul exterior coprinde exportațiunea și importațiunea; 2. corpul comercianților, negustorime: comerțul se plânge; codice de comerț, care regulează drepturile și obligațiunile comercianților, efectele actelor și contractelor comerciale; Cameră de comerț, corp de vechi negustori care informează guvernul asupra chestiunilor relative la comerț și industrie. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru comerț: comérț (comérțuri), substantiv masculin – Schimb de produse prin cumpărare și vînzare. – Variante (învechit) comerciu. latina commercium, în parte prin italiana commerzio sau cu pronunțarea germana (secolul XVIII). – derivat comercia (variantă comersa), verb (a face comerț); comercial, adjectiv, din limba franceza commercial; comercializa, verb (a pune în vînzare), din limba franceza commercialiser; comerciant, substantiv masculin, din limba franceza comerçant. Forme diferite ale cuvantului comert: comérțuri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COMERȚ: COMÉRȚ substantiv neutru schimb de produse prin vânzare – cumpărare; ramură a economiei în cadrul căreia se desfășoară circulația mărfurilor. ♦ cameră de comert = asociație legal constituită în vederea promovării schimburilor comerciale; comert electronic = comerț făcut prin Internet. (< limba franceza commerce, latina commercium, italiana commercio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COMERȚ: COMÉRȚ comerturi n. 1) Activitate economică de valorificare a mărfurilor prin procesul de vînzare-cumpărare; negoț. 2) Ramură a economiei naționale în care se realizează circulația mărfurilor. /<fr. commerce, latina commercium Forme diferite ale cuvantului comert: comerturi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COMERȚ: COMÉRȚ, (rar) comerțuri, substantiv neutru Schimb de produse prin cumpărarea și vânzarea lor; ramură a economiei în cadrul căreia se desfășoară circulația mărfurilor. – Din limba franceza commerce, latina commercium. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COMERȚ: COMÉRȚ substantiv neutru Schimb de produse prin cumpărarea și vânzarea lor; ramură a economiei în cadrul căreia se desfășoară circulația mărfurilor. – Din limba franceza commerce, latina commercium. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COMERȚ: COMÉRȚ substantiv neutru Schimb de produse prin vânzare și cumpărare. [plural -țuri. / < latina commercium, conform limba franceza commerce, italiana commercio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COMERȚ: COMERȚ substantiv negoț, negustorie, (rar) prăvălie, (învechit și regional) sfîrnărie, (turcism învechit) pazarlîc. (Se ocupa cu comert.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru comerț: comérț substantiv neutru, plural comérțuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru comerț: !comérț substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'COMERT' comérniccomérscomersácomersántCOMÉRȚcomerțiálcomerțiómcómesCOMESÁN, -Ă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL comerț Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului comerț dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 179 / V: comerțrciu, comerțrs, comerțțióm / Plural: rar comerțuri / Etimologie: lat commercium, it commercio, franceza commerce] 1 Schimb de produse prin vânzarea și cumpărarea lor. 2 Îs Cameră de comerț Instituție care reglementează comerțul. 3 Iuz Academie de comerț Instituție de învățământ superior care pregătește persoanele care lucrează în domeniul comerțului 1. 4 Îs Codice de comerț Cod comercial. 6 Fig; îe A face comerț cu ceva A face comerț 1 ilegal cu ceva. COMÉRȚ comerțuri n. Se ocupa cu comerțul. Se ocupa cu comerț. |
GRAMATICA cuvântului comerț? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului comerț. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul comerț poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE comerţ? Vezi cuvântul comerţ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul comerţ?[ co-merţ ] Se pare că cuvântul comerţ are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL comerț Inţelegi mai uşor cuvântul comerț dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Comerț de stat = comerț caracteristic țărilor socialiste și democrat-populare, efectuat de către stat, prin organele sale, în interiorul țării asigurînd satisfacerea nevoilor materiale, ale populației și în exterior cu alte state Comerț cooperatist = comerț efectuat de cooperative Comerț particular = comerț efectuat de către particulari izolați care urmăresc prin această activitate profitul; negustorie, negoț Comerț extern sau exterior = schimb de mărfuri cu alte state Comerț intern sau interior = comerț efectuat între granițele unei țări = a folosi sentimentele sau onoarea etc Interior = schimbul de mărfuri din interiorul unei țări Cu ridicata sau angro = formă de c Cu amănuntul sau en détail = formă de c Cooperatist = formă de comerț în care schimbul de mărfuri prin intermediul vînzării-cumpărării este realizat de unități specializate ale cooperației Exterior = schimbul de mărfuri între țări; importurile și exporturile pe care le face o țară Invizibil = intrări sau ieșiri de valută reprezentînd plata serviciilor prestate unei țări de către o altă țară; plăți pentru transporturi maritime și de tranzit, pentru operații de asigurare, pentru operații de credit dobînzi, comisioane, pentru acțiuni și servicii turistice, salarii etc ♦ cameră de comert = asociație legal constituită în vederea promovării schimburilor comerciale; comert electronic = comerț făcut prin Internet |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL comerț |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Preț al pieței?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul comerț are forma: comérțuri
