|
Colivar [ co-li-var ] VEZI SINONIME PENTRU colivar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului colivar în mai multe dicționareDefinițiile pentru colivar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COLIVAR: COLIVÁR, colivari, substantiv masculin 1. Cel care aleargă pe la toate înmormîntările, ca să mănînce colivă de pomană; figurat cel care verb reflexiv:ea să aibă totul de-a gata; pomanagiu; (rar) epitet dat jandarmilor și polițiștilor de odinioară. Crezi că le mai dă mîna sticleților și colivarilor să se acațe de noi? PAS, Z. III 78. 2. Cel care poartă coliva la înmormîntări. Și ce s-ar face popii de-ar fi să nu murim?... Dar baba cu tămîia?... Groparul?... Colivarul? MACEDONSKI, O. I 43. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COLIVAR: COLIVÁR, colivari, substantiv masculin 1. Termen disprețuitor pentru oamenii care aleargă pe la toate înmormântările și parastasele ca să mănânce colivă sau alte pomeni; figurat persoană care verb reflexiv:ea să aibă totul de-a gata, pomanagiu. 2. Cel care poartă coliva la înmormântări. – Colivă + sufix -ar. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COLIVAR: COLIVÁR, colivari, substantiv masculin 1. Termen disprețuitor pentru oamenii care aleargă pe la toate înmormântările și parastasele ca să mănânce colivă sau alte pomeni; figurat persoană care verb reflexiv:ea să aibă totul de-a gata, pomanagiu. 2. Cel care poartă coliva la înmormântări. – Colivă + sufix -ar. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru colivar: colivár substantiv masculin [Atestat: ALECSANDRI, T. 106 / Plural: colivari / Etimologie: colivă + -ar] 1 (Prt) Persoană care merge pe la toate înmormântările și parastasele ca să mănânce colivă sau alte pomeni. 2 (Fig) Persoană care verb reflexiv:ea totul de-a gata. 3 Cel care poartă coliva la înmormântări. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru colivar: colivár m. Iron. Care umblă după pomană ca să mănînce coliva. substantiv neutru, plural e. Tabla de pus coliva. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru colivar: colivar, colivari substantiv masculin (peiorativ) persoană care umblă după pomeni / după mici avantaje nemeritate Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru colivar: colivar m. cel ce umblă pe la înmormântări (ca să mănânce coliva de pomana mortului). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru colivar: colivár (persoană) substantiv masculin, plural colivári Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru colivar: colivár1 (persoană) substantiv masculin, plural colivári Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru colivar: colivár (obiect) substantiv neutru, plural coliváre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru colivar: colivár2 (obiect) substantiv neutru, plural coliváre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru colivar: colivar substantiv verbal POMANAGIU. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'COLIVAR' colișérCOLÍTĂcolíuCOLÍVĂCOLIVÁRcolivăríțăcolivérCOLIVÍECOLIVIOÁRĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL colivar Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului colivar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 106 / Plural: colivari / Etimologie: colivă + -ar] 1 Prt Persoană care merge pe la toate înmormântările și parastasele ca să mănânce colivă sau alte pomeni. |
GRAMATICA cuvântului colivar? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului colivar. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul colivar poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE colivar? Vezi cuvântul colivar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul colivar?[ co-li-var ] Se pare că cuvântul colivar are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL colivar |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Mașină de frezat?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|