 | as |
|
| Colăcări [ co-lă-că-ri ] VEZI SINONIME PENTRU colăcări PE ESINONIME.COM definiția cuvântului colacari în mai multe dicționareDefinițiile pentru colacari din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a colăcări (forma la infinitiv) A colăcări conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COLĂCĂRI: COLĂCĂRÍ, colăcăresc, verb IV. intranzitiv (Rar) A fi colăcar (2). Îi venea să se dea tumba de bucurie, cînd se gîndea că peste trei ani se va găti și el frumos și va colăcări cu alți flăcăi la nunțile din sat. SANDU-ALDEA, U. P. 15. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru colăcări: colăcărí v [Atestat: COD. silvicultură 50 / prezentul indicativ: colacarirésc / Etimologie: colăcar] 1 A rosti orația de nuntă. 2 A cerceta ceva (o pagubă etc.). 3 A denunța un hoț în schimbul unei recompense. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru colăcări: colăcărí (a colacari) (popular) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele colăcărésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea colăcăreá; conjunctiv prezent 3 să colăcăreáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru colăcări: colăcărí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele colăcărésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea colăcăreá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural colăcăreáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COLĂCĂRI: COLĂCĂRÍ, colăcăresc, verb IV. intranzitiv (popular) A rosti orația de nuntă (în calitate de colăcar). – Din colăcar. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COLĂCĂRI: COLĂCĂRÍ, colăcăresc, verb IV. intranzitiv (popular) A rosti orația de nuntă (în calitate de colăcar). – Din colăcar. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
CUVINTE APROPIATE DE 'COLACARI' COLÁCcólacaCOLĂCÁRcolăcăréscCOLĂCĂRÍCOLĂCĂRÍEcolăcărítcolăcăríțăcolăcáș |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL COLĂCĂRI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului colăcări dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Silvicultură 50 / prezentul indicativ: colĂcĂrirésc / Etimologie: colăcar] 1 A rosti orația de nuntă. Colăcărí a colĂcĂri popular verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele colăcărésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea colăcăreá; conjunctiv prezent 3 să colăcăreáscă. |
GRAMATICA cuvântului COLĂCĂRI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului colăcări. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul COLĂCĂRI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE colăcări? Vezi cuvântul colăcări desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul colăcări?[ co-lă-că-ri ] Se pare că cuvântul colăcări are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ termen militar; învechit; substantivat, în expresie a trece sau a înscrie la ordinar?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
