 | as |
|
| Colaborator [ co-la-bo-ra-tor ] VEZI SINONIME PENTRU colaborator PE ESINONIME.COM definiția cuvântului colaborator în mai multe dicționareDefinițiile pentru colaborator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COLABORATÓR: COLABORATÓR, -OÁRE, colaboratori, -oare, substantiv masculin și forme 1. Persoană care lucrează în colaborare cu cineva la îndeplinirea unei munci. Persoană care ia parte, ca autor, la elaborarea unei publicații periodice sau a unei opere mai vaste. Am ajuns... colaborator la revista «Flacăra». GALACTION, O. I 31. Colaboratorii «Romîniei literare»... nu au impus romînilor nici gramatice, nici altă scriere după iscodirile închipuirii lor. RUSSO, O. 74. 2. Persoană care lucrează (făcînd parte dintr-un colectiv) într-o instituție de cultură. însușindu-și în mod temeinic învățătura marxist-leninistă, legînd cercetările de practica transformării socialiste a agriculturii, colaboratorii secției de economie agrară a Institutului de cercetări agronomice vor izbuti să elaboreze lucrări valoroase. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 350, 5/3. • Colaborator științific = persoană care lucrează într-un institut de cercetări științifice. Forme diferite ale cuvantului colaborator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COLABORATÓR: COLABORATÓR colaboratoroáre (colaboratoróri, colaboratoroáre) m. și forme 1) Persoană care colaborează. 2) Persoană care participă în calitate de autor de articole, studii etc. la o publicație periodică. colaborator la un ziar. 3) Persoană care lucrează într-o instituție științifică sau de cultură. colaborator științific. /<fr. collaborateur Forme diferite ale cuvantului colaborator: colaboratoroáre colaboratoróri colaborator Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COLABORATÓR, -OARE: COLABORATÓR, -OÁRE substantiv masculin și forme Cel care colaborează cu cineva la o lucrare, la elaborarea unei opere științifice, artistice etc. ♦ Cel care lucrează într-o instituție, fără a fi salariatul ei permanent. [conform limba franceza collaborateur]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru colaborator: colaborator, colaboratoroare smf, a [Atestat: RUSSO, S. 79 / Plural: colaboratori, colaboratoroáre / Etimologie: franceza collaborateur] 1-4 (Persoană) care colaborează (1-2) (la o acțiune, lucrare sau publicație). Forme diferite ale cuvantului colaborator: colaboratoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COLABORATÓR: COLABORATÓR, -OÁRE, colaboratori, -oare, substantiv masculin și forme Persoană care colaborează (la o acțiune, la o lucrare, la o publicație). – Din limba franceza collaborateur. Forme diferite ale cuvantului colaborator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COLABORATÓR: COLABORATÓR, -OÁRE, colaboratori, -oare, substantiv masculin și forme Persoană care colaborează (la o acțiune, la o lucrare, la o publicație). – Din limba franceza collaborateur. Forme diferite ale cuvantului colaborator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COLABORATÓR: COLABORATÓR, -OÁRE substantiv masculin forme cel care colaborează. • cel care lucrează într-o instituție, fără a fi salariatul ei permanent. (< limba franceza collaborateur) Forme diferite ale cuvantului colaborator: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COLABORATOR: COLABORATOR substantiv (învechit) conlucrător. (Are un colaborator foarte capabil.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru colaborator: *colaboratór, -oáre adjectiv și substantiv Care colaborează. Forme diferite ale cuvantului colaborator: -oáre -cĭúm Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru colaborator: colaboratór substantiv masculin, plural colaboratóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru colaborator: colaboratór substantiv masculin, plural colaboratóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru colaborator: colaborator m. cel ce colaborează. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'COLABORATOR' COLABORAȚIONÍSTcolaboraționístăcolaborațiúneCOLABORATOÁRECOLABORATÓRcolaborézCOLÁCcólacaCOLĂCÁR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL colaborator Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului colaborator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii COLABORATÓR colaboratoroáre colaboratoróri, colaboratoroáre m. Colaborator la un ziar. Colaborator științific. Colaborator, colaboratoroare smf, a [Atestat: RUSSO, S. 79 / Plural: colaboratori, colaboratoroáre / Etimologie: franceza collaborateur] 1-4 Persoană care colaborează 1-2 la o acțiune, lucrare sau publicație. Are un colaborator foarte capabil. Are un colaborator foarte capabil. |
GRAMATICA cuvântului colaborator? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului colaborator. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul colaborator poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE colaborator? Vezi cuvântul colaborator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul colaborator?[ co-la-bo-ra-tor ] Se pare că cuvântul colaborator are cinci silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL colaborator Inţelegi mai uşor cuvântul colaborator dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Colaborator științific = persoană care lucrează într-un institut de cercetări științifice |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL colaborator |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Celule somatice?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul colaborator are forma: colaboratóri
