 | as |
|
| Coexistent [ co-e-xis-tent ] VEZI SINONIME PENTRU coexistent PE ESINONIME.COM definiția cuvântului coexistent în mai multe dicționareDefinițiile pentru coexistent din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coexistent: coexistént, coexistentă a [Atestat: MAIORESCU, Hristos III, 102/7 / P: co-ecoexistent / Plural: coexistentnți, coexistente / Etimologie: franceza coexistant] 1-3 Care există în același timp sau împreună cu altcineva sau cu altceva. Forme diferite ale cuvantului coexistent: coexistentă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COEXISTENT: COEXISTÉNT, -Ă, coexistenți, -te, adjectiv Care există în același timp sau împreună cu altcineva sau cu altceva. – Din limba franceza coexistant. Forme diferite ale cuvantului coexistent: coexistent-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COEXISTENT: COEXISTÉNT, -Ă, coexistenți, -te, adjectiv Care există în același timp sau împreună cu altcineva sau cu altceva. – Din limba franceza coexistant. Forme diferite ale cuvantului coexistent: coexistent-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COEXISTENT: COEXISTÉNT, -Ă adjectiv Existent în același timp sau împreună cu altcineva sau cu altceva. [conform limba franceza coexistent]. Forme diferite ale cuvantului coexistent: coexistent-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COEXISTENT: COEXISTÉNT, -Ă, coexistenți, -te, adjectiv Care există în același timp sau împreună cu altceva. Forme diferite ale cuvantului coexistent: coexistent-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru coexistent: coexistént [x pronume gz] adjectiv masculin, plural coexisténți; forme coexisténtă, plural coexisténte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COEXISTENT: COEXISTÉNT, -Ă adjectiv care coexistă. (< limba franceza coexistant) Forme diferite ale cuvantului coexistent: coexistent-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru coexistent: *coexistént, -ă adjectiv Care există împreună cu alțiĭ. Forme diferite ale cuvantului coexistent: coexistent-ă -cĭúmb Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru coexistent: coexistént adjectiv [x pronume gz] → existent Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru coexistent: coexistent a. care coexistă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'COEXISTENT' coeternitáteCoeuscoexístCOEXISTÁCOEXISTÉNTCOEXISTÉNȚĂcoexistínțăcoextensívCOEZIÚNE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL coexistent Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului coexistent dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Coexistént, coexistentă a [Atestat: MAIORESCU, Hristos III, 102/7 / P: co-ecoexistent / Plural: coexistentnți, coexistente / Etimologie: franceza coexistant] 1-3 Care există în același timp sau împreună cu altcineva sau cu altceva. |
GRAMATICA cuvântului coexistent? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului coexistent. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul coexistent poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE coexistent? Vezi cuvântul coexistent desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul coexistent?[ co-e-xis-tent ] Se pare că cuvântul coexistent are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL coexistent |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Filozofia sau școala imanentă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
