 | as |
|
| Coeficient [ co-e-fi-ci-ent ] VEZI SINONIME PENTRU coeficient PE ESINONIME.COM definiția cuvântului coeficient în mai multe dicționareDefinițiile pentru coeficient din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru COEFICIENT: COEFICIÉNT (< limba franceza ) substantiv masculin 1. Constantă care multiplică o mărime variabilă. 2. Mărime, de obicei fără dimensiuni, care caracterizează o anumită proprietate a unui sistem tehnic, a unei substanțe etc. și care are valoare constantă pentru anumite condiții date (ex. coeficient de frecare, coeficient de concentrare, coeficient de conductibilitate termică, coeficient de siguranță, coeficient de excedent de aer etc.). 3. Mărime relativă care exprimă raportul dintre doi indicatori, arătând, printr-un număr întreg sau fracționar, cîte unități din indicatorul raportat revin la o unitate din indicatorul luat ca bază de raportare (ex.: locuitori pe km2). 4. Coeficient unghiular (al unei drepte) = panta unei drepte. 5. Coeficient de scurgere = raportul dintre cantitatea de apă provenită din precipitații și cea care se scurge pe o suprafață de teren, într-o unitate de timp. • Coeficient hidrotermic, corelație între temperatură și precipitații caracterizînd indirect gradul de umezeală sau de uscăciune al unei regiuni (ex. c.h. de Martonne, Seleaninov, Thornthwaite etc.). 6. (economie) Coeficient de specializare = gradul de specializare atins de o țară; raportul dintre suma și diferența exporturilor și importurilor. • Coeficient bugetar = indice de preț care reprezintă raportul dintre cheltuielile efectuate pentru un produs și totalitatea cheltuielilor. 7. (fiziologie) Coeficient de inteligență = raportul dintre vîrsta mentală și cea cronologică a unui individ; 2-3% din populație dispune de inteligență foarte mare, handicapații mintal sînt în același procent, iar restul populației se situează la nivel mediu. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coeficient: coeficiént substantiv masculin [Atestat: PONI, forme 109 / P: co-e-fi-ci-ent / Plural: coeficientnți / Etimologie: franceza coefficient] 1 Element constant într-o expresie matematică, care multiplică o mărime variabilă. 2 (Îs) coeficient diferențial Derivată. 3-4 Ceea ce exprimă sau dă o valoare. 5-6 Mărime care indică sau caracterizează o anumită proprietate a unui corp sau a unei substanțe și care este constantă pentru acel corp sau pentru acea substanță în condiții determinate. 7 (Elt; îs) coeficient de armament Raport între puterea totală a grupelor instalate și puterea mijlocie furnizată de uzină. 8 Mărime relativă care exprimă raportul dintre doi indicatori, arătând câte unități din indicatorul raportat revin la o unitate din indicatorul luat ca bază de raportare. 9 (Teh) Valoare numerică cu sau fără dimensiune, reprezentând o proprietate fizico-chimică, o stare, o caracteristică de calitate etc. 10 (Îs) coeficient statistic Formă de exprimare a raportului dintre două mărimi printr-un număr, care arată de câte ori o mărime este mai mare sau mai mică în comparație cu alta. 11 (Îs) coeficient economic Relație, exprimată în procente, între cantitatea de muncă produsă de un mecanism și cantitatea de energie pe care acesta o consumă. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COEFICIENT: COEFICIÉNT, coeficienți, substantiv masculin 1. Element constant într-o expresie matematică, care multiplică o mărime variabilă. Chiar eu, cel mai prost la matematici... mă trezeam cîteodată că știam cum se înmulțesc intre dînșii doi monomi, bine înțeles că fără coeficienți și fără exponenți. HOGAȘ, DR. II 124. • Coeficient de proporționalitate = cîtime constantă care reprezintă raportul măsurilor a două mărimi direct proporționale. 2. Mărime care indică o proprietate anumită a unui corp sau a unei substanțe date și care este constantă pentru acel corp sau acea substanță, în condiții date. Coeficient de dilatare. • Coeficient economic = relație (exprimată de obicei în procente) între cantitatea de muncă utilă produsă de un anumit mecanism și cantitatea de energie pe care o consumă. – Pronunțat: -ci-ent. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COEFICIENT: COEFICIÉNT substantiv masculin 1. (matematică) Număr sau parametru literal care multiplică o expresie algebrică în formă de monom. 2. Valoare relativă atribuită la un examen. 3. Mărime constantă în anumite condiții date, care indică o anumită proprietate a unei substanțe, a unui sistem fizic. • Coeficient statistic = formă de exprimare a raportului dintre două mărimi printr-un număr, care arată de câte ori o mărime este mai mare sau mai mică în comparație cu alta; coeficient economic = relație, exprimată în procente, între cantitatea de muncă utilă produsă de un mecanism și cantitatea de energie pe care o consumă acesta. [pronume co-e-fi-ci-ent, plural -nți. / < limba franceza coefficient]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Glosar de termeni aviatici dă următoarea definitie pentru COEFICIENT: COEFICIENT raport adimensional rezultat în urma unor calcule diverse. Există: coeficient de siguranță, raportul dintre efortul capabil să producă ruperea piesei și efortul maxim care poate fi atins în zbor. Coeficientul de siguranță utilizat în aviație este de 1,25-1,5 (pentru parașute ajungând până la 5), coeficient de tracțiune, parametru adimensional, exprimând eficiența ajutajului reactiv exprimat prin raportul dintre forța de traxțiune a motorului și produsul presiunii de ardere din colul ajutajului cu aria secțiunii acestuia. Valoarea sa este cuprinsă între 1,2-2 fiind foarte importantă la definirea utilizării motorului etc. Definiție sursă: Glosar de termeni aviatici |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COEFICIENT: COEFICIÉNT, coeficienți, substantiv masculin 1. Element constant într-o expresie matematică, care multiplică o mărime variabilă. 2. Mărime care indică sau caracterizează o anumită proprietate a unui corp sau a unei substanțe și care este constantă pentru acel corp sau pentru acea substanță în condiții determinate. 3. Mărime relativă care exprimă raportul dintre doi indicatori, arătând câte unități din indicatorul raportat revin la o unitate din indicatorul luat ca bază de raportare. [ pronunție: -ci-ent] – Din limba franceza coefficient. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COEFICIENT: COEFICIÉNT, coeficienți, substantiv masculin 1. Element constant într-o expresie matematică, care multiplică o mărime variabilă. 2. Mărime care indică sau caracterizează o anumită proprietate a unui corp sau a unei substanțe și care este constantă pentru acel corp sau pentru acea substanță în condiții determinate. 3. Mărime relativă care exprimă raportul dintre doi indicatori, arătând câte unități din indicatorul raportat revin la o unitate din indicatorul luat ca bază de raportare. [ pronunție: -ci-ent] – Din limba franceza coefficient. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COEFICIENT: COEFICIÉNT substantiv masculin 1. număr scris la începutul unui anumit termen (dintr-o expresie algebrică) pe care îl multiplică. 2. mărime constantă în anumite condiții date, care indică o anumită proprietate a unei substanțe, a unui sistem, proces tehnologic etc. 3. valoare relativă atribuită la un examen. (< limba franceza coefficient) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COEFICIENT: COEFICIÉNT coeficientți m. 1) Număr care multiplică un termen dintr-o expresie algebrică. 2) Factor numeric (constant) de pe lângă o expresie algebrică sau mărime variabilă. 3) fizică Mărime care indică proprietatea constantă a unui corp în anumite condiții. [silabe -ci-ent] /<fr. coefficient Forme diferite ale cuvantului coeficient: coeficientți Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru coeficient: coeficient n. număr care multiplică cantitatea algebrică înaintea căreia se pune. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru coeficient: coeficiént substantiv masculin (silabe -ci-eni), plural coeficiénți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru coeficient: coeficiént (-ci-ent) substantiv masculin, plural coeficiénți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'COEFICIENT' COEDITÁcoeditórCOEDUCÁȚIECOEDUCAȚIONÁLCOEFICIÉNTCOEFÓRCOELIACOELIOCOELO |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL coeficient Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului coeficient dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Coeficiént substantiv masculin [Atestat: PONI, forme 109 / P: co-e-fi-ci-ent / Plural: coeficientnți / Etimologie: franceza coefficient] 1 Element constant într-o expresie matematică, care multiplică o mărime variabilă. 2 Îs coeficient diferențial Derivată. 7 Elt; îs coeficient de armament Raport între puterea totală a grupelor instalate și puterea mijlocie furnizată de uzină. 10 Îs coeficient statistic Formă de exprimare a raportului dintre două mărimi printr-un număr, care arată de câte ori o mărime este mai mare sau mai mică în comparație cu alta. 11 Îs coeficient economic Relație, exprimată în procente, între cantitatea de muncă produsă de un mecanism și cantitatea de energie pe care acesta o consumă. COEFICIÉNT coeficientți m. |
GRAMATICA cuvântului coeficient? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului coeficient. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul coeficient poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE coeficient? Vezi cuvântul coeficient desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul coeficient?[ co-e-fi-ci-ent ] Se pare că cuvântul coeficient are cinci silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL coeficient Inţelegi mai uşor cuvântul coeficient dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeUnghiular al unei drepte = panta unei drepte De scurgere = raportul dintre cantitatea de apă provenită din precipitații și cea care se scurge pe o suprafață de teren, într-o unitate de timp De specializare = gradul de specializare atins de o țară; raportul dintre suma și diferența exporturilor și importurilor Bugetar = indice de preț care reprezintă raportul dintre cheltuielile efectuate pentru un produs și totalitatea cheltuielilor De inteligență = raportul dintre vîrsta mentală și cea cronologică a unui individ; 2-3% din populație dispune de inteligență foarte mare, handicapații mintal sînt în același procent, iar restul populației se situează la nivel mediu Coeficient de proporționalitate = cîtime constantă care reprezintă raportul măsurilor a două mărimi direct proporționale Coeficient economic = relație exprimată de obicei în procente între cantitatea de muncă utilă produsă de un anumit mecanism și cantitatea de energie pe care o consumă Coeficient statistic = formă de exprimare a raportului dintre două mărimi printr-un număr, care arată de câte ori o mărime este mai mare sau mai mică în comparație cu alta; coeficient economic = relație, exprimată în procente, între cantitatea de muncă utilă produsă de un mecanism și cantitatea de energie pe care o consumă acesta |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cu număr?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul coeficient are forma: coeficiénți
