 | as |
|
| Coechipier [ co-e-chi-pi-er ] VEZI SINONIME PENTRU coechipier PE ESINONIME.COM definiția cuvântului coechipier în mai multe dicționareDefinițiile pentru coechipier din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coechipier: coechipiér, coechipieră substantiv masculin și feminin [Atestat: spaniolă POP, 1951, nr. 1815 / P: co-e-chi-pi-er / Plural: coechipieri, coechipiere / Etimologie: franceza coéquipier] 1-2 Membru al unei echipe de muncă sau al unei echipe sportive, considerat în raport cu ceilalți membri ai echipei Si: coleg. Forme diferite ale cuvantului coechipier: coechipieră Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COECHIPIER: COECHIPIÉR, -Ă, coechipieri, -e, substantiv masculin și forme Membru al unei echipe de muncă sau al unei echipe sportive, considerat în raport cu ceilalți membri ai echipei. [ pronunție: -pi-er] – Din limba franceza coéquipier. Forme diferite ale cuvantului coechipier: coechipier-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COECHIPIER: COECHIPIÉR, -Ă, coechipieri, -e, substantiv masculin și forme Membru al unei echipe de muncă sau al unei echipe sportive, considerat în raport cu ceilalți membri ai echipei. [ pronunție: -pi-er] – Din limba franceza coéquipier. Forme diferite ale cuvantului coechipier: coechipier-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COECHIPIER: COECHIPIÉR, coechipieri, substantiv masculin Membru al unei echipe de muncă sau al unei echipe sportive, considerat în raport cu tovarășii săi. – Pronunțat: -pi-er. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COECHIPIER: COECHIPIÉR substantiv masculin Membru al unei echipe, al unei formații etc. în raport cu ceilalți membri ai echipei. [pronume co-e-chi-pi-er. / conform limba franceza coéquipier]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COECHIPIER: COECHIPIÉR, -Ă substantiv masculin forme membru al unei echipe, al unei formații etc., în raport cu ceilalți membri ai echipei. (< limba franceza coéquipier) Forme diferite ale cuvantului coechipier: coechipier-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COECHIPIER: COECHIPIÉR coechipieri m. Fiecare din cei doi sau mai mulți echipieri în raport unul față de celălalt. [silabe -pi-er] /<fr. coéquipier Forme diferite ale cuvantului coechipier: coechipieri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COECHIPIER: COECHIPIER substantiv partener. (coechipier într-o formație sportivă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru coechipier: coechipiér substantiv masculin (silabe -pi-er), plural coechipiéri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru coechipier: coechipiér (-pi-er) substantiv masculin, plural coechipiéri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'COECHIPIER' codubatúrăcodúlăcodúșcodúțăCOECHIPIÉRcoechipiérăCOEDITÁcoeditórCOEDUCÁȚIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL COECHIPIER Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului coechipier dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Coechipiér, coechipieră substantiv masculin și feminin [Atestat: spaniolă POP, 1951, nr. 1815 / P: co-e-chi-pi-er / Plural: coechipieri, coechipiere / Etimologie: franceza coéquipier] 1-2 Membru al unei echipe de muncă sau al unei echipe sportive, considerat în raport cu ceilalți membri ai echipei Si: coleg. COECHIPIÉR coechipieri m. Coechipier într-o formație sportivă. |
GRAMATICA cuvântului COECHIPIER? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului coechipier. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul COECHIPIER poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE coechipier? Vezi cuvântul coechipier desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul coechipier?[ co-e-chi-pi-er ] Se pare că cuvântul coechipier are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL COECHIPIER |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: De ieri până azi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul coechipier are forma: coechipiéri
