 | as |
|
| Coc [ coc ] VEZI SINONIME PENTRU coc PE ESINONIME.COM definiția cuvântului coc în mai multe dicționareDefinițiile pentru coc din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru coc: 1) coc n., plural urĭ (despre cocă 1, care e înrudit cu cocuță și latina cucutium, scufie, și tútulus, coc, ca și cu limba română cocoloș și limba franceza coque, cocoloș de păr. despre limba română vine ung. kók, nod, și kóka, moț). Moldova Muntenia estoniană Un fel de peptănătură femeĭască care consistă în îngrămădirea coadeĭ deasupra cefeĭ orĭ în creștet. Transilvania Pînișoară rătundă. – În vest concĭ, pe care țărancele îl maĭ măresc făcîndu-l și din lemn orĭ carton, ĭar în Transilvania și din sîrmă învîrtită ca niște coarne, peste care se pune ceapsa. vezi moțoc. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru coc: coc (coci), substantiv masculin Pasăre (Ardea nycticorax). – Variante coacă. Creație expresivă plecînd de la imitarea cîntecului acestei păsări. – derivat cocă, substantiv feminin (cioară, Corvus monedula); cocăi, verb (a cotcodăci găinile). conform cucăi. Forme diferite ale cuvantului coc: coci Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coc: coc2 sn [Atestat: ȘEZ. XXIII, 42 / Plural: cocuri / Etimologie: franceza coque (de cheveux)] Pieptănătură femeiască cu părul strâns sau împletit și răsucit la ceafa sau în creștetul capului Si: (îvr) conci. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COC: COC, cocuri, substantiv neutru Păr strîns sau împletit și răsucit la ceafă sau în creștetul capului; conci. Veniră în curînd și fetele din mahala... cu flori în coc. DUNĂREANU, CH. 155. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COC: COC2, cocuri, substantiv neutru Pieptănătură femeiască cu părul strâns sau împletit și răsucit la ceafă sau în creștetul capului; conci. – Din limba franceza coque [de cheveux]. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COC: COC2, cocuri, substantiv neutru Pieptănătură femeiască cu părul strâns sau împletit și răsucit la ceafă sau în creștetul capului; conci. – Din limba franceza coque [de cheveux]. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COC: COC substantiv neutru Pieptănătură femeiască, cu părul strâns sau împletit și adunat pe ceafă sau în creștetul capului. [plural -curi. / < limba franceza coque]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coc: coc1 substantiv masculin [Atestat: DEX2 / Plural: coci / Etimologie: franceza coccus] Bacterie sferică, izolată sau grupată împreună cu altele în formă de lanț, de ciorchine etc. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COC: COC1 cocuri n. Pieptănătură femeiască realizată prin strângerea și răsucirea părului la ceafă sau în creștetul capului. /<fr. coque Forme diferite ale cuvantului coc: cocuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COC: COC1, coci, substantiv masculin Bacterie sferică, izolată sau grupată împreună cu altele în formă de lanț, de ciorchine etc. – Din limba franceza coccus. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COC: COC1, coci, substantiv masculin Bacterie sferică, izolată sau grupată împreună cu altele în formă de lanț, de ciorchine etc. – Din limba franceza coccus. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COC: COC1 substantiv neutru pieptănătură femeiască cu părul strâns sau împletit și adunat pe ceafă, ori în creștetul capului. (< limba franceza coque) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COC: COC substantiv (regional) moțoc, (Moldova) conci, (Bucovina) cucui, (prin Banat și Transilvania) pup. (Poartă un coc în vîrful capului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COC: COC substantiv masculin (Zool.) Bacterie de formă sferică. [< germana Kokke, conform greacă kokkos – boabă]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru coc: coc substantiv neutru 1. (regional) parte a morii de vânt. 2. plevușcă (pești mici). 3. corb-de-noapte. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coc: coc3 s [Atestat: H I, 367 / Plural: ? / Etimologie: nesigură cf coacă, scoc] (Reg; ned) Parte a morii de vânt. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coc4: coc4 substantiv masculin [Atestat: TDRG / Plural: coc4coci / Etimologie: fo cf cocă] (Orn) Corb-de-noapte (Ardea nycticoras). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru COC: COC2 substantiv masculin bacterie de formă sferică. (< germana Kokke, greacă kokkos, boabă) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru coc: coc n. săculeț de strâns părul (= limba franceza coque). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru coc: coc (pieptănătură) substantiv neutru, plural cócuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru coc: coc2 (pieptănătură) substantiv neutru, plural cócuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru coc: coc (bacterie) substantiv masculin, plural coci Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru coc: coc1 (bacterie) substantiv masculin, plural coci Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru coc: coc substantiv invariabil (tox.) cocaină. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coc6: coc6 sn vezi cocă1 Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru COC: COC substantiv verbal cucui. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru coc: coc substantiv verbal CUCUI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coc5: coc5 substantiv masculin vezi coco Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'COC' cobzărírecobzăritcobziCOBZIȘOÁRĂCOCCÓCACOCA-CÓLACÓCA-CÓLA®cocacolizáre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL coc5 Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului coc5 dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii XXIII, 42 / Plural: coc5uri / Etimologie: franceza coque de cheveux] Pieptănătură femeiască cu părul strâns sau împletit și răsucit la ceafa sau în creștetul capului Si: îvr conci. COC1 coc5uri n. Poartă un coc5 în vârful capului. Poartă un coc5 în vîrful capului. Coc4 substantiv masculin [Atestat: TDRG / Plural: coc5coci / Etimologie: fo cf cocă] Orn Corb-de-noapte Ardea nycticoras. |
GRAMATICA cuvântului coc5? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului coc5. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul coc5 poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE coc? Vezi cuvântul coc desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul coc?[ coc ] Se pare că cuvântul coc are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL coc5 |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Curbă sau linie de nivel?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul coc are forma: cócuri
