 | as |
|
| Cobitor [ co-bi-tor ] VEZI SINONIME PENTRU cobitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cobitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru cobitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COBITÓR: COBITÓR, -OÁRE, cobit ori, -oare, adjectiv (În superstiții) Care prevestește ceva rău. Frunza auzea mereu, de acolo, din vîrf, foșnetul cobitor al tovarășelor ce o părăseau strecurîndu-se ușor, ca o șoaptă. GÎRLEANU, L. 42. Se ascundeau ca paserile cobitoare. NEGRUZZI, S. I 267. Pe ramuri uscate Cînta cucuveaua cu glas cobitor. ALEXANDRESCU, M. 40. • (Adverbial) Un nor răpede și negru trecu cobitor preste fața lunei. ODOBESCU, S. I 169. Forme diferite ale cuvantului cobitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cobitor: cobitor, cobitoroare [Atestat: H IV / Plural: cobitori, cobitoroáre / Etimologie: cobi + -(i)tor] 1-2 smf, a (Persoană) care prevestește un rău Si: (reg) cobar. 3 a Care numește un rău. 4 a (Pop) Funest. Forme diferite ale cuvantului cobitor: cobitoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COBITÓR: COBITÓR cobitoroáre (cobitoróri, cobitoroáre) popular (în superstiții) Care cobește; care crede că prevestește o nenorocire. /a cobi + sufix cobitortor Forme diferite ale cuvantului cobitor: cobitoroáre cobitoróri cobitor Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cobitor: cobitor a. care menește a rău, sinistru: pe ramuri uscate cânta cucuveaua cu glas cobitor greacă AL. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COBITÓR: COBITÓR, -OÁRE, cobitori, -oare, adjectiv (În superstiții) Care cobește. – Cobi + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului cobitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COBITÓR: COBITÓR, -OÁRE, cobitori, -oare, adjectiv (În superstiții) Care cobește. – Cobi + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului cobitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cobitor: cobitór adjectiv masculin, plural cobitóri; forme singular și plural cobitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cobitor: cobitór adjectiv masculin, plural cobitóri; forme singular și plural cobitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'COBITOR' cobîrlăucobîrluicobî́rnăcobítCOBITÓRcobitúrăcobấlăcoblánțCOBLENȚIÁN |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cobitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cobitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Cobitor, cobitoroare [Atestat: H IV / Plural: cobitori, cobitoroáre / Etimologie: cobi + -itor] 1-2 smf, a Persoană care prevestește un rău Si: reg cobar. COBITÓR cobitoroáre cobitoróri, cobitoroáre popular în superstiții Care cobește; care crede că prevestește o nenorocire. /a cobi + sufix cobitortor. |
GRAMATICA cuvântului cobitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cobitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cobitor poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cobitor? Vezi cuvântul cobitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cobitor?[ co-bi-tor ] Se pare că cuvântul cobitor are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de mătase?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
