|
Cloț [ cloț ] VEZI SINONIME PENTRU cloț PE ESINONIME.COM definiția cuvântului clot în mai multe dicționareDefinițiile pentru clot din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cloț: 1) cloț n., plural urĭ (germana sas. klotz, butuc, bulgăre, de unde și poloneză limba cehă kloc, butuc. vezi și colț). Muntenia Moldova sud. Bulgăre, sfărămătură: cloțurĭ de cărămidă. Muntenia Olt. Bucată de lemn (orĭ și de metal) care sprijină ceva. Vechĭ. (Beld. ș. a.). Canaf, cĭucure. A ți se face mînile cloț de apă, a ți se zbîrci de prea multă ținere în apă. S. m. Muntenia vest (?). Buștean de brad (bilă). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cloț: cloț1 sn [Atestat: MARDARIE, L. 2980 / Plural: cloturi / Etimologie: săs klôts] (Reg) 1 Trunchiul stejarului tăiat în bucăți de la 0,5 la 2 m. 2 Bucată dintr-un trunchi de copac. 3 Bucată de trunchi de molid sau brad din care se fac șindrile sau scânduri. 4 (Pgn) Bucată de lemn. 5 Prăjină de brad. 6 (Fig; îs) Beat clot Beat turtă. 7 Cui pentru înnăditul tânjalelor una de alta prin cârcei. 8 (Înv) Zăvor. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru cloț: cloț1, clóțuri, substantiv neutru (regional) 1. trunchi de stejar tăiat în bucăți; bălvan, bulan, butuc, colchiș, coltiș, gros; boc, buștean. 2. cui de lemn sau de fier folosit la înnăditul tânjelilor. 3. zăvor. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cloț: cloț2 sn [Atestat: H XII, 268 / Plural: cloturi / Etimologie: srb kloca] 1-2 (Reg) Spărtură mică de cărămidă sau piatră (cu care zidarii umplu golurile din zidărie). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cloț: 2) cloț, cloáță adjectiv (despre cloț 1). Muntenia Prun cloț, corcoduș, prună cloață, corcodușă. – Și cloțuș, -ă.[1] Forme diferite ale cuvantului clot: cloáță clot-cĭ Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLOȚ: CLOȚ, cloțuri, substantiv neutru Spărtură, fragment dintr-o cărămidă (mai ales de la demolări). – conform germana Klotz. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLOȚ: CLOȚ, cloțuri, substantiv neutru Spărtură, fragment dintr-o cărămidă (mai ales de la demolări). – conform germana Klotz. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cloț: cloț sn [Atestat: BELDIMAN, ap. TDRG / Plural: cloturi / Etimologie: nct] (Înv; pbl) Canaf. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cloț: cloț substantiv neutru, plural clóțuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cloț: cloț substantiv neutru, plural clóțuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cloț4: cloț4 sn vezi clonț Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'CLOT' clóșnițăclóstărclostéiclostéuCLOȚCLÓȚĂCLOȚÁNcloțárcloțáriu |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cloț4 Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cloț4 dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 2980 / Plural: cloț4uri / Etimologie: săs klôts] Reg 1 Trunchiul stejarului tăiat în bucăți de la 0,5 la 2 m. 6 Fig; îs Beat cloț4 Beat turtă. Cloț2 sn [Atestat: H XII, 268 / Plural: cloț4uri / Etimologie: srb kloca] 1-2 Reg Spărtură mică de cărămidă sau piatră cu care zidarii umplu golurile din zidărie. TDRG / Plural: cloț4uri / Etimologie: nct] Înv; pbl Canaf. |
GRAMATICA cuvântului cloț4? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cloț4. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cloț4 poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cloț? Vezi cuvântul cloț desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cloț?[ cloț ] Se pare că cuvântul cloț are o silabă |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A o lua de bună?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|