 | as |
|
| Clipoci [ cli-po-ci ] VEZI SINONIME PENTRU clipoci PE ESINONIME.COM definiția cuvântului clipoci în mai multe dicționareDefinițiile pentru clipoci din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a clipoci (forma la infinitiv) A clipoci conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CLIPOCI: CLIPOCÍ1, clipocesc, verb IV. intranzitiv 1. (Despre oameni) A mișca mereu pleoapele, pentru a îndepărta somnul; a moțăi de somn. Cîte nopți vegheat-au, cît au clipocit. Știu ei singuri numai. CONTEMPORANUL, III 629. Cum au clipocit, au slăbit căpăstrul din mînă. SBIERA, P. • 60. figurat Este curent puțin la uzină, astfel că luminile clipocesc pe străzile din centru. PAS, Z. IV 64. • (Poetic) Stele-n cer au clipocit, Dormi, copile, liniștit. DRAGOMIR, P. 54. Ziua clipocește prin bălțile cu stuh. LESNEA, I. 59. 2. A clipi. Ia lăsați, măi, zise Ochilă, clipocind mereu din gene, că luminarea-sa știe ce ne trebuie. CREANGĂ, P. 257. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CLIPOCI: CLIPOCÍ2, clipocesc, verb IV. intranzitiv (Despre apă) A face un zgomot ușor; a susura, a murmura. Auzeau deasupra capetelor lor cum se strecoară fața apei șușotind și gilgîind pe lîngă pîntecele de metal, cum alunecă și murmură și foșnește neîncetat clipocind. DUMITRIU, B. forme 153. Pîriul lat își mînă mai departe apele clipocind. STANCU, 328. Dîmbovița curgea galbenă, tulbure, clipocind pe sub sălcii. C. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 88. – Variante cipotí (C. PETRESCU, S. 141, SADOVEANU, N. P. 182), clăpăcí (CAMIL PETRESCU, vezi 53) verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLIPOCI: CLIPOCÍ1, persoană 3 clipocește, verb IV. intranzitiv (Despre ape curgătoare) A face un zgomot ușor; a susura, a murmura. [Variante: (regional) clipotí verb IV] – Formație onomatopeică. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLIPOCI: CLIPOCÍ1, persoană 3 clipocește, verb IV. intranzitiv (Despre ape curgătoare) A face un zgomot ușor; a susura, a murmura. [Variante: (regional) clipotí verb IV] – Formație onomatopeică. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clipoci: clipocí2 vi [Atestat: CREANGĂ, P. 257 / V: (Trs) clipociosí, clipociotí2 / prezentul indicativ: clipociocésc / Etimologie: bg клeпaч] (Îrg) 1 (despre oameni) A moțăi. 2 (despre lumină) A varia ca intensitate. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CLIPOCI: CLIPOCI verb a murmura, a suna, a susura, a șopoti, a șopti, a șușoti, (rar) a șușui, a zgomota, a zuzui, a zvoni, (regional) a ujui, (învechit) a murmui. (Apele clipoci.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clipoci: clipocí1 vi [Atestat: C. PETRESCU, S. 141 / V: clipociotí / prezentul indicativ: clipociocésc / Etimologie: fo] 1 (despre ape curgătoare) A susura. 2 (Imp) A mânui zgomotos un instrument. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru clipoci: clipocí2 (a clipoci) (a susura) (regional) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele clipocésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea clipoceá; conjunctiv prezent 3 să clipoceáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clipoci: clipocí (a clipi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele clipocésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea clipoceá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural clipoceáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clipoci: clipocí (despre ape) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea clipocéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea clipoceá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural clipoceáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru clipoci: clipocí1 (a clipoci) (despre ape) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea clipocéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea clipoceá; conjunctiv prezent 3 să clipoceáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CLIPOCI: CLIPOCÍ verb vezi ațipi, clipi, dormita, moțăi, picoti, piroti. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru clipoci: clipoci verb vezi AȚIPI. CLIPI. DORMITA. MOȚĂI. PICOTI. PIROTI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CLIPOCI' clipitorclipitúrăCLIPOCEÁLĂclipocéscCLIPOCÍCLIPOCÍRECLIPOCÍTcliposálăcliposeálă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL clipoci Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului clipoci dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 257 / V: Trs clipociosí, clipociotí2 / prezentul indicativ: clipociocésc / Etimologie: bg клeпaч] Îrg 1 despre oameni A moțăi. Apele clipoci. Apele clipoci. 141 / V: clipociotí / prezentul indicativ: clipociocésc / Etimologie: fo] 1 despre ape curgătoare A susura. Clipocí2 a clipoci a susura regional verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele clipocésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea clipoceá; conjunctiv prezent 3 să clipoceáscă. Clipocí1 a clipoci despre ape verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea clipocéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea clipoceá; conjunctiv prezent 3 să clipoceáscă. |
GRAMATICA cuvântului clipoci? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului clipoci. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul clipoci poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE clipoci? Vezi cuvântul clipoci desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul clipoci?[ cli-po-ci ] Se pare că cuvântul clipoci are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL clipoci |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în sau prin jur?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul clipoci se conjugă: ei ele clipoceáscă
