|
Clătinare [ clă-ti-na-re ] VEZI SINONIME PENTRU clătinare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului clatinare în mai multe dicționareDefinițiile pentru clatinare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CLĂTINARE: CLĂTINARE s. 1. balans, balansare, legănare, oscilare, oscilație, pendulare. (clatinare limbii unei pendule.) 2. bălăbănire, legănare. (clatinare picioarelor.) 3. clătinat, clătinătură, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîit, zgîlțîitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură. (La seism s-a simțit o clatinare puternică.) 4. clătinat, clătinătură, hurducare, hurducat, hurducătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîit, zgîlțîitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (popular) zdruncin. (clatinare unei căruțe, pe un drum cu hîrtoape.) 5. clintire, deplasare, mișcare, mutare, urnire, (învechit și regional) clătire. (clatinare unui bolovan de la locul lui.) 6. mișcare. (clatinare frunzelor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CLĂTINARE: CLĂTINARE s. 1. balans, balansare, legănare, oscilare, oscilație, pendulare. (clatinare limbii unei pendule.) 2. bălăbănire, legănare. (clatinare picioarelor.) 3. clătinat, clătinătură, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîit, zgîlțîitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură. (La seism s-a simțit o clatinare puternică.) 4. clătinat, clătinătură, hurducare, hurducat, hurducătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgîlțîială, zgîlțîire, zgîlțîit, zgîlțîitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (popular) zdruncin. (clatinare unei căruțe, pe un drum cu hîrtoape.) 5. clintire, deplasare, mișcare, mutare, urnire, (învechit și regional) clătire. (clatinare unui bolovan de la locul lui.) 6. mișcare. (clatinare frunzelor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CLĂTINARE: CLĂTINÁRE, clătinări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) clătina. Ochii albaștri îi rîdeau sub clătinarea leneșă a genelor. CAMILAR, TEM. 73. Fetița lui Vartolomeu Diaconii pășea cu ochii încruntați la clătinările ceștilor, cu limba scoasă printre dinți de încordare. C. PETRESCU, A, 285. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clătinare: clătináre substantiv feminin [Atestat: PSALT. 84/33 / V: (înv) cletclatinare / Plural: clatinarenắri / Etimologie: clătina] 1 Mișcare. Mișcare lină într-o parte și într-alta. 3 (Șfg) Șovăire. 4 Împleticire (de slăbiciune, beție etc.). 5 Scuturare puternică. 6 Situație nesigură (sau critică). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLĂTINARE: CLĂTINÁRE, clătinări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) clătina; clătinat. – vezi clătina. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLĂTINARE: CLĂTINÁRE, clătinări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) clătina; clătinat. – vezi clătina. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clătinare: clătináre substantiv feminin, genitiv dativ articulat clătinării; plural clătinări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru clătinare: clătináre substantiv feminin, genitiv dativ articulat clătinắrii; plural clătinắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru clătinare: clătinare forme fapta de a clătina și rezultatul ei. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'CLATINARE' clăteálăCLĂTÍclátinCLĂTINÁCLĂTINÁRECLĂTINÁTCLĂTINĂTÓRCLĂTINĂTÚRĂclătiní |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL clătinare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului clătinare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Clătinare limbii unei pendule. Clătinare picioarelor. La seism s-a simțit o clătinare puternică. Clătinare unei căruțe, pe un drum cu hîrtoape. Clătinare unui bolovan de la locul lui. Clătinare frunzelor. Clătinare limbii unei pendule. Clătinare picioarelor. La seism s-a simțit o clătinare puternică. Clătinare unei căruțe, pe un drum cu hîrtoape. Clătinare unui bolovan de la locul lui. Clătinare frunzelor. 84/33 / V: înv cletclătinare / Plural: clătinarenắri / Etimologie: clătina] 1 Mișcare. Clătinare frunzelor. |
GRAMATICA cuvântului clătinare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului clătinare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul clătinare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE clătinare? Vezi cuvântul clătinare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul clătinare?[ clă-ti-na-re ] Se pare că cuvântul clătinare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL clătinare |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în flanc câte unul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|