Definiție clar obscur

Cautăm definiția cuvântului clar obscur în mai multe dicționare

Definițiile pentru clar obscur din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OBSCUR:
OBSCÚR, -Ă, obscuri, -e, adjectiv

1. Lipsit de lumină, care nu e străbătut de lumină, întunecos. Intrarea pare cam obscură. TOPÎRCEANU, B. 96.
• Cameră obscură vezi cameră (2).

2. figurat Nedeslușit, nelămurit, neclar; greu de priceput, neînțeles. Un instinct obscur îi spunea ei, se vede, că noul venit în casa lor nu e decît un parazit. ANGHEL, PR. 42. Drept preot toarce-un greier un gînd fin și obscur. EMINESCU, O. I 69.

3. figurat (În opoziție cu celebru) Necunoscut sau puțin cunoscut; de mică importanță; fără merite sau calități deosebite, mediocru. A venit împăratul Constantin cel Mare... cu prilejul unei expediții obscure împotriva goților. GALACTION, O. I 121. Miron a aflat mai tîrziu că Ionescu ar fi un bogătaș de origină obscură. REBREANU, R. I 49.
Forme diferite ale cuvantului obscur: obscur-Ă
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

OBSCUR

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OBSCUR:
OBSCUR adjectiv

1. întunecat, întunecos, negru. (O noapte obscur.)

2. întunecat, întunecos, sumbru, (livresc) tenebros, (rar) nepătruns, (învechit) noptos. (Un salon obscur.)

3. confuz, difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încîlcit, încurcat, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, tulbure, vag, (figurat) întunecat, nebulos, neguros. (O situație obscur.)

4. confuz, echivoc, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, neprecis, (livresc) abscons. (O semnificație obscur.)

5. neclar, (livresc) cabalistic. (Un stil obscur.)

6. biet, neînsemnat, umil. (Un funcționar obscur.)

7. necunoscut. (Poet obscur.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

OBSCUR

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OBSCUR:
OBSCÚR obscură (obscuri, obscure)

1) Care este lipsit de lumină; fără lumină; întunecos; sumbru. Local obscur.

2) figurat Care este greu de înțeles; de neînțeles; impenetrabil; ermetic.

3) figurat (în opoziție cu vestit, celebru) Care este puțin cunoscut sau chiar necunoscut; fără merite sau calități deosebite; de importanță redusă. /<fr. obscur, latina obscurus
Forme diferite ale cuvantului obscur: obscură
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

OBSCUR

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OBSCUR:
OBSCÚR, -Ă, obscuri, -e, adjectiv

1. Care nu este străbătut de lumină, lipsit de lumină; întunecos.

2. figurat Nedeslușit, nelămurit, neclar, greu de priceput, neînțeles.

3. figurat Necunoscut sau puțin cunoscut; de mică importanță; fără merite sau calități deosebite, mediocru.

– Din limba franceza obscur, latina obscurus.
Forme diferite ale cuvantului obscur: obscur-Ă
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

OBSCUR

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OBSCUR:
OBSCÚR, -Ă, obscuri, -e, adjectiv

1. Care nu este străbătut de lumină, lipsit de lumină; întunecos.

2. figurat Nedeslușit, nelămurit, neclar, greu de priceput, neînțeles.

3. figurat Necunoscut sau puțin cunoscut; de mică importanță; fără merite sau calități deosebite, mediocru.

– Din limba franceza obscur, latina obscurus.
Forme diferite ale cuvantului obscur: obscur-Ă
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

obscur

Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru obscur:
*obscúr, -ă adjectiv (latina obscúrus). Întunecat, fără lumină: becĭ obscur. Închis, întunecat: colorĭ obscure. figurat Ascuns, retras, necunoscut: vĭață obscură. De jos, din popor, plebeŭ: familie obscură. Încurcat, nelămurit: stil obscur. adverb A trăi, a scrie obscur.
Forme diferite ale cuvantului obscur: obscur-ă
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

OBSCUR

Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru OBSCUR:
OBSCÚR, -Ă adjectiv

1. lipsit de lumină, întunecos.

2. (figurat) nedeslușit, neclar, vag.

3. (figurat) necunoscut; lipsit de merite deosebite, mediocru. (< limba franceza obscur, latina obscurus)
Forme diferite ale cuvantului obscur: obscur-Ă
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

OBSCUR

Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru OBSCUR:
OBSCÚR, -Ă adjectiv

1. Întunecat, întunecos.

2. (figurat) Nedeslușit, neclar, vag.

3. (figurat) Necunoscut, neștiut; lipsit de merite, mediocru. [conform limba franceza obscur, latina obscurus].
Forme diferite ale cuvantului obscur: obscur-Ă
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

obscur

Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru obscur:
obscur a.

1. întunecos: coridor obscur;

2. figurat greu de înțeles: cugetare obscură;

3. puțin cunoscut: om obscur.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

obscur

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obscur:
obscúr adjectiv masculin, plural obscúri; forme singular obscúră, plural obscúre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

OBSCUR

Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru OBSCUR:
OBSCÚR adjectiv verbal mărunt, mediocru, neimportant, neînsemnat.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

obscur

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru obscur:
obscur adjectiv verbal MĂRUNT. MEDIOCRU. NEIMPORTANT. NEÎNSEMNAT.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

obscur

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obscur:
obscúr adjectiv masculin, plural obscúri; forme obscúră, plural obscúre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Obscur

Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Obscur:
Obscur ≠ clar, limpede, luminos, renumit
Definiție sursă: Dicționar de antonime

CUVINTE APROPIATE DE 'CLAR OBSCUR'

23 AUGUST À CONTRECOEUR 30 DECEMBRIE à la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Obscur

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului obscur dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

O noapte obscur.

Un salon obscur.

O situație obscur.

O semnificație obscur.

Un stil obscur.

Un funcționar obscur.

Poet obscur.

OBSCÚR obscură obscuri, obscure 1 Care este lipsit de lumină; fără lumină; întunecos; sumbru.

Local obscur.

Un stil obscur.

GRAMATICA cuvântului Obscur?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului obscur.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Obscur poate fi: adjectiv, adverb

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Obscur sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE obscur?

Vezi cuvântul obscur desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul obscur?

[ ob-scur ]
Se pare că cuvântul obscur are două silabe

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Obscur

neclar cabalistic
VEZI SINONIME PENTRU obscur PE ESINONIME.COM

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de dăruială?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
propoziție în care există și subiectul și predicatul
judecând după exterior, la prima vedere
dat în dar2, dăruit
a aparat electronic complex care simulează funcțiile aparatului fonator uman, în scopul producerii vocii și vorbirii pur artificiale; b procesor electronic care reduce redundanța semnalelor vorbirii umane în scopul manipulării lor cu maximă e
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?