Definiție clantau

Cautăm definiția cuvântului clantau în mai multe dicționare

Definițiile pentru clantau din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CLĂNȚĂU:
CLĂNȚĂU substantiv, adjectiv flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț, vorbă-lungă, (livresc) locvace, (rar) ploscar, ploscaș, taclagiu, (popular și fam.) farfara, (popular) gureș, toacă-gură, (învechit și regional) spornic, vorbareț, (regional) pălăvatic, pălăvrăgit, tololoi, vorbar, (Moldova) dîrdală, lehău, leorbău, (Transilvania) stroncănitor, (prin Muntenia) tîndălit, (Moldova) trăncălău, (învechit) limbareț, vorovaci, (familial) moftangiu, (rar fam.) moftolog, mofturean, (figurat) meliță. (E un mare clantau!)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CLĂNȚĂU

clănțău

Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru clănțău:
clănțău, clănțăi substantiv masculin

1. denunțător, informator.

2. om care vorbește mult, adesea pe un ton violent și agresiv.

3. (peiorativ) avocat.

4. (peiorativ) ziarist.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

CLĂNȚĂU

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLĂNȚĂU:
CLĂNȚĂU, clănțăi, substantiv masculin Om care vorbește mult (și adesea pe ton impulsiv, agresiv).
♦ (peiorativ) Avocat.

– Clanță + sufix -ău.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CLĂNȚĂU

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CLĂNȚĂU:
CLĂNȚĂU clantaui m. Persoană vorbăreață și agresivă. /clanț + sufix clantauău
Forme diferite ale cuvantului clantau: clantaui
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

clănțău

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clănțău:
clănțău substantiv masculin, articulat clănțăul; plural clănțăi, articulat clănțăii
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

CUVINTE APROPIATE DE 'CLANTAU'

CLĂNȚĂNÍRE CLĂNȚĂNÍT clănțănitor CLĂNȚĂNITÚRĂ CLĂNȚĂU clănțí clânțoáie clănțoi clănțắu

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CLĂNȚĂU

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului clănţău dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

E un mare clĂnȚĂu!.

CLĂNȚĂU clĂnȚĂui m.

/clanț + sufix clĂnȚĂuău.

GRAMATICA cuvântului CLĂNȚĂU?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului clănţău.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CLĂNȚĂU poate fi: substantiv, adjectiv,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul CLĂNȚĂU sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
La plural substantivul clănțău are forma: clănțăi

VEZI PLURALUL pentru CLĂNȚĂU la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE clănţău?

Vezi cuvântul clănţău desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul clănţău?

[ clăn-ţă-u ]
Se pare că cuvântul clănţău are trei silabe

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CLĂNȚĂU

substantiv
VEZI SINONIME PENTRU clănţău PE ESINONIME.COM

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Amărunțelul substantiv neutru articulat regional; în locuțiune adverbiala de-amărunțelul?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
a închina, a oferi cuiva ceva în semn de supunere, de prețuire, de omagiu
a lua masa, a mânca
cu minuțiozitate, cu atenție, în amănunt
plantă asemănătoare cu pelinul 1, cu frunze albe, păroase artemisia austriaca
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?