 | as |
|
| Clănțănire [ clăn-ță-ni-re ] VEZI SINONIME PENTRU clănțănire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului clantanire în mai multe dicționareDefinițiile pentru clantanire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clănțănire: clănțăníre substantiv feminin [Atestat: EMINESCU, N., 110 / Plural: clantanireri / Etimologie: clănțăní] 1 Ciocnire ritmică a dinților. 2 Ciocnire cu zgomot a fălcilor. 3 Producere a unui zgomot specific prin lovirea unor obiecte de metal sau de sticlă. 4 Apăsare pe clanța ușii. 5 (Fig; dep) Flecăreală. 6 (Fig) Ironizare. 7 (Fig) Ceartă. 8 (Rar) Lătrat. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CLĂNȚĂNIRE: CLĂNȚĂNÍRE, clănțăniți, substantiv feminin Acțiunea de a clănțăni și rezultatul ei; zgomotul produs prin ciocnirea ritmică a dinților, a unor obiecte de metal etc. Tremura... ca varga și i-ai fi auzit clănțănirea dinților. EMINESCU, N. 110. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CLĂNȚĂNIRE: CLĂNȚĂNIRE substantiv clănțăneală, clănțănit, clănțănitură, dîrdîială, dîrdîit. (clantanire a dinților.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CLĂNȚĂNIRE: CLĂNȚĂNIRE substantiv clănțăneală, clănțănit, clănțănitură, dîrdîială, dîrdîit. (clantanire a dinților.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLĂNȚĂNIRE: CLĂNȚĂNÍRE, clănțăniri, substantiv feminin Acțiunea de a clănțăni și rezultatul ei. – vezi clănțăni. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLĂNȚĂNIRE: CLĂNȚĂNÍRE, clănțăniri, substantiv feminin Acțiunea de a clănțăni și rezultatul ei. – vezi clănțăni. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clănțănire: clănțăníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat clănțănírii; plural clănțăníri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru clănțănire: clănțăníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat clănțănírii; plural clănțăníri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CLANTANIRE' clănțăitúrăCLĂNȚĂNEÁLĂclănțănéscCLĂNȚĂNÍCLĂNȚĂNÍRECLĂNȚĂNÍTclănțănitorCLĂNȚĂNITÚRĂCLĂNȚĂU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CLĂNȚĂNIRE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului clănţănire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii , 110 / Plural: clĂnȚĂnireri / Etimologie: clănțăní] 1 Ciocnire ritmică a dinților. ClĂnȚĂnire a dinților. ClĂnȚĂnire a dinților. |
GRAMATICA cuvântului CLĂNȚĂNIRE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului clănţănire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CLĂNȚĂNIRE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE clănțănire? Vezi cuvântul clănțănire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul clănțănire?[ clăn-ță-ni-re ] Se pare că cuvântul clănțănire are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CLĂNȚĂNIRE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ trisecțiunea unghiului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul clănțănire are forma: clănțăníri
