 | as |
|
| Clăbuci [ clă-bu-ci ] VEZI SINONIME PENTRU clăbuci PE ESINONIME.COM definiția cuvântului clabuci în mai multe dicționareDefinițiile pentru clabuci din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a clăbuci (forma la infinitiv) A clăbuci conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CLĂBUCI: CLĂBUCÍ, clăbucesc, verb IV. 1. tranzitiv A acoperi cu clăbuci de săpun. Cu șervetul la gît, cu obrajii clăbuciți de săpun, urmărea prin oglindă voltele briciului. BART, 71. 2. intranzitiv (Despre apă sau alte lichide) A spumega. Valuri mari se sparg în zgomot... clăbucind, fierbînd în spume. ALECSANDRI, P. A. 152. • reflexiv Apa... izbindu-se de țărmure, se clăbucește în tulpinile sălciilor încovoiate. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, vezi M. 175. 3. reflexiv (Despre unele animale, mai ales despre cai) A se umple de sudoare spumoasă (din cauza oboselii); a spuma. Călări pe cai clăbuciți la strune și zăbale... DELAVRANCEA, la TDRG. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clăbuci: clăbúci1 substantiv masculin plural [Atestat: CHEST. II, 158/167 / Plural: clabuci / Etimologie: nct] (Reg) Prăjini legate de o parte și de alta a acoperișului (de paie), pentru a-l sprijini împotriva vântului. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLĂBUCI: CLĂBUCÍ, clăbucesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv (popular) A (se) acoperi cu clăbuci. ♦ intranzitiv (Despre lichide) A face clăbuci. – Din clăbuc. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLĂBUCI: CLĂBUCÍ, clăbucesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv A (se) acoperi cu clăbuci. ♦ intranzitiv (Despre lichide) A face clăbuci. – Din clăbuc. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clăbuci: clăbucí2 [Atestat: ALECSANDRI, P. III, 238 / prezentul indicativ: clabuciucésc / Etimologie: clăbuc] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) acoperi cu clăbuci. 3 vi (despre lichide) A spumega. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru clăbuci: clăbucí (a clabuci) (popular) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele clăbucésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea clăbuceá; conjunctiv prezent 3 să clăbuceáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clăbuci: clăbucí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele clăbucésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea clăbuceá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural clăbuceáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru clăbuci: clăbuci verb vezi SPUMA. SPUMEGA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru clăbuci: clăbuci verb vezi SPUMA. SPUMEGA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CLABUCI' CLĂBÚCCLĂBUCEARUclăbucéscCLĂBUCÉTCLĂBUCÍclăbucítclăbușítclăbúțCLAC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL clăbuci Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului clăbuci dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii II, 158/167 / Plural: clăbuci / Etimologie: nct] Reg Prăjini legate de o parte și de alta a acoperișului de paie, pentru a-l sprijini împotriva vântului. III, 238 / prezentul indicativ: clăbuciucésc / Etimologie: clăbuc] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A se acoperi cu clăbuci. Clăbucí a clăbuci popular verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele clăbucésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea clăbuceá; conjunctiv prezent 3 să clăbuceáscă. |
GRAMATICA cuvântului clăbuci? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului clăbuci. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul clăbuci poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE clăbuci? Vezi cuvântul clăbuci desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul clăbuci?[ clă-bu-ci ] Se pare că cuvântul clăbuci are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL clăbuci |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A face mutre?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
