 | as |
|
| Ciumă [ ci-u-mă ] VEZI SINONIME PENTRU ciumă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ciuma fetei în mai multe dicționareDefinițiile pentru ciuma fetei din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CIUMĂ: CIÚMĂ, ciume, substantiv feminin 1. Boală epidemică foarte primejdioasă și foarte contagioasă (luînd altădată proporții catastrofale), produsă de un bacil specific și caracterizată prin manifestări pe piele, prin inflamarea ganglionilor etc.; pestă. S-a răspîndit vorba că a izbucnit ciuma pe bord. BART, E. 274. Țipenie de om nu le deschidea ușa; parcă erau bolnavi de ciumă, sărmanii. CREANGĂ, P. 73. • (În imprecații) Și-apoi de ce nu m-ați sculat? mînca-v-ar ciuma să vă mănînce! CREANGĂ, P. 11. • Ciuma lui Caragea = epidemie care a bîntuit în țara noastră la începutul secolului al XIX-lea (sub domnia lui Caragea). A fost în multe rînduri ciumă în țară, dar analele Romîniei nu pomenesc de o boală mai grozavă decît ciuma lui Caragea. GHICA, S. 29. Ciumă bubonică vezi bubonică. 2. figurat Persoană urîtă la înfățișare, rea la fire, nesuferită. Am o ciumă de muiere, De toată lumea mă teme. HODOS, P. P. 196. Pentru unii mumă, iar pentru alții ciumă, se spune despre cei ce favorizează pe unii și se poartă rău cu alții. 3. figurat Mizerie, pacoste, năpastă, nenorocire mare. Această ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară. EMINESCU, O. I 151. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CIUMĂ: CIÚMĂ ciumae forme 1) Boală contagioasă și epidemică, foarte gravă, cauzată de o infecție bacteriană, manifestată prin febră, astenie, delir etc.; pestă. 2) figurat Ființă nesuferită care inspiră groază. • A fi pentru unii mumă și pentru alții ciuma se spune despre cei care sunt buni cu unii și răi cu alții. 3) figurat Nenorocire grea care se abate asupra cuiva; năpastă; urgie. [G.-D. ciumei] /<lat. cyma Forme diferite ale cuvantului ciuma: ciumae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ciumă: ciumă forme 1. boală contagioasă și epidemică, care se manifestă prin bube sau umflături în părțile delicate ale corpului; 2. personificarea boalei (în tradițiunile populare): baba Ciuma cea păgână popular; 3. figurat fată sau femeie peste măsură de urîtă, ceva nesuferit sau urgisit. [slava ČUMA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ciuma: ciumá [Atestat: ANON. CAR. / prezentul indicativ: ciumaméz / Etimologie: ciumă] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: (Îrg) A (se) infesta cu ciumă (1). 3-4 verb reflexiv:i (Reg; pan; despre legume, fructe etc.) A căpăta pete negre, ca de ciumă (1) și a se strica. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ciumă: ciúmă substantiv feminin, genitiv dativ articulat ciúmei; plural ciúme Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CIUMĂ: CIUMĂ substantiv (medicina) pestă, (rar) pestilență. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ciumă: ciúmă substantiv feminin, genitiv dativ articulat ciúmei; plural ciúme Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CIUMA FETEI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ciumă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ciumă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii CIÚMĂ ciumăe forme 1 Boală contagioasă și epidemică, foarte gravă, cauzată de o infecție bacteriană, manifestată prin febră, astenie, delir etc. • A fi pentru unii mumă și pentru alții ciumă se spune despre cei care sunt buni cu unii și răi cu alții. / prezentul indicativ: ciumăméz / Etimologie: ciumă] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: Îrg A se infesta cu ciumă 1. |
GRAMATICA cuvântului ciumă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ciumă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ciumă poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ciumă? Vezi cuvântul ciumă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ciumă?[ ci-u-mă ] Se pare că cuvântul ciumă are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ciumă Inţelegi mai uşor cuvântul ciumă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Ciuma lui Caragea = epidemie care a bîntuit în țara noastră la începutul secolului al XIX-lea sub domnia lui Caragea |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ciumă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Fermentație acetică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ciumă are forma: ciúme
