 | as |
|
| Ciudă [ ci-u-dă ] VEZI SINONIME PENTRU ciudă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ciuda în mai multe dicționareDefinițiile pentru ciuda din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CIUDĂ: CIÚDĂ substantiv feminin Necaz, supărare, mînie amestecată cu revoltă, invidie sau părere de rău. O fierbe ciuda pe urîta Că-s mai frumoasă decît ea. COȘBUC, P. I 129. Verde, verde bob secară, Ciudă mare, rău îmi pare C-a venit Dunărea mare. PĂSCULESCU, L. P. 192. • Locuţiune adverbiala (Adesea în legătură cu «a muri», «a crăpa», «a plesni», «a nu mai putea» etc.) De ciuda = din pricina necazului, de enervare. Anculia păli de ciudă și se uită împrejur să vadă pe cel care-și bătea joc de el. DUMITRIU, vezi L. 44. Neculăieș se făcu mai întunecat la obraz și i se încrucișară ochii de ciudă. SADOVEANU, P. M. 25. Nu plîng că mi-e de Leana teamă; De ciudă plîng eu numai, mamă! COȘBUC, P. I 126. Crapă de ciudă cucoana că nu-și poate mărita fata. ALECSANDRI, T. I 32. Cu ciudă = enervat, cu mînie. Și cum zice, pornește cu ciudă trăsnind și plesnind. CREANGĂ, P. 291. Cînd o roagă și cățelușa și părul și fîntîna și cuptorul ca să îngrijească de dînsele, ea le răspunde cu ciudă și în bătaie de joc. CREANGĂ, P. 292. A face (cuiva) în ciudă = a supăra intenționat (pe cineva). • Locuţiune adverbiala și prepoziție În ciuda cuiva = a) cu intenția de a supăra (necăji, mînia) pe cineva; în necazul, în pofida cuiva. Mîne sară Vin în ciuda voastră. TOPÎRCEANU, B. 76. Am să-mi arăt puterile chiar de aici, de pe loc, în ciuda spînului. CREANGĂ, P. 235. Au început a se întinde și a se hîrjoni în ciuda fetei împăratului Roș. CREANGĂ, P. 251. Sub umbra Nucilor, în calea Voinicilor, în pofida Fetelor, în ciuda Nevestelor. TEODORESCU, P. P. 206; b) sfidînd, înfruntînd împotrivirea cuiva sau a ceva. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ciudă: ciúdă substantiv feminin [Atestat: TETRAEV. (1574), 236 / V: (înv) -désă, ciudadésie / Plural: ciudade, (înv) ciuzi / Etimologie: sl чoyдo] 1 (Îvr) Minune. 2 (Îvr) Mirare. 3 (Mol; îc) ciudada-Iui-ArhangheI (sau Arhanghelului, Sfinților Arhangheli ori Sfântului-Arhanghel-Mihail) Sărbătoare religioasă care se ține pe 6 septembrie (și pe 13 iulie) și care semnifică îndepărtarea omului de la mânie. 4 Sentiment de părere de rău. 5 Sentiment de invidie amestecată cu supărare (sau cu dușmănie). 6 Mânie. 7 (Pfm; îe) A-i fi (cuiva) (sau a-i veni) ciuda A-i părea (cuiva) rău. 8 (Pfm; îae) A fi foarte supărat. 9 (Pfm; îlav) Cu ciuda Enervat. 10 (Îlav) În ciuda Cu intenția de a supăra pe cineva. 11 (Îlpp) În ciudada Înfruntând împotrivirea cuiva sau a ceva. 12 (Îlc) În ciudada faptului că... Cu toate că... 13 (Pfm; îe) A face (cuiva) în ciuda A necăji intenționat (pe cineva). 14 (Mar; îlc) Pe ciuda că... De necaz că... 15 (Mar; îal) Dând vina pe... 16 (Pop; în povești; îc) ciudada-fraților Cel mai mic și cel mai isteț dintre frați care, cu toată ura celorlalți, îi scapă pe aceștia de necazuri. 17 (Reg) Rușine. 18 (Reg) Năpastă. 19 (Înv; lpl) Ciudățenie (7). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CIUDĂ: CIÚDĂ forme 1) Sentiment puternic de insatisfacție cauzat de o perspectivă ratată. A fierbe de ciuda. 2) Pornire ascunsă (împotriva cuiva); necaz. A avea ciuda pe cineva. • În ciudaa cuiva a) cu intenția de a provoca supărare cuiva; b) nesocotind voința cuiva, înfruntând pe cineva. În ciudaa faptului că cu toate că; măcar că; deși. 3) Sentiment de nemulțumire egoistă provocat de situația în societate sau de calitățile cuiva; pizmă; invidie. [G.-D. ciudei; silabe ciu-dă] /<sl. țudo Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CIUDĂ: CIUDĂ substantiv gelozie, invidie, necaz, pică, pizmă, pornire, ranchiună, (rar) înciudare, (popular) năduf, obidă, pizmuire, pofidă, (învechit, regional și fam.) parapon, (învechit si regional, în Bucovina) băsău, (învechit și regional) măraz, scîrbă, (regional) pildă, zăcășeală, zăcășie, (prin Moldova) bănat, (Transilvania) dîcă, (Banat și Olt.) inat, (Moldova) poxie. (învechit) patos, răpștire, rîvnire, zavistie, zavistnicie, (familial) boală. (Îl roade ciuda; simte o ciuda nestăpînită pe...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CIUDĂ: CIÚDĂ, substantiv feminin Sentiment de părere de rău, de invidie amestecată cu supărare sau de invidie amestecată cu dușmănie. • Locuţiune adverbiala și prepoziție În ciuda cuiva = cu intenția de a supăra pe cineva, în necazul, în pofida cuiva; înfruntând împotrivirea cuiva sau a ceva. • locuțiune conjuncție În ciuda faptului că... = cu toate că..., deși. • Expresia: A face (cuiva) în ciudă = a necăji intenționat (pe cineva). – Din limba slavă (veche) čudo „minune”. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ciudă: ciúdă substantiv feminin, genitiv dativ articulat ciúdei; plural ciúde Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ciudă: ciúdă substantiv feminin, genitiv dativ articulat ciúdei; plural ciúde Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ciudă: ciudă substantiv verbal MINUNE. MIRACOL. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CIUDĂ: CIÚDĂ substantiv verbal invidie. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'CIUDA' ciucurosCIUCUROVACIUCUȘOÁRĂCIUDCIÚDĂciudăíciudălíCIUDANOVIȚAciúdăș |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CIUDĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ciudă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 1574, 236 / V: înv -désă, ciudĂdésie / Plural: ciudĂde, înv ciuzi / Etimologie: sl чoyдo] 1 Îvr Minune. 3 Mol; îc ciudĂda-Iui-ArhangheI sau Arhanghelului, Sfinților Arhangheli ori Sfântului-Arhanghel-Mihail Sărbătoare religioasă care se ține pe 6 septembrie și pe 13 iulie și care semnifică îndepărtarea omului de la mânie. 7 Pfm; îe A-i fi cuiva sau a-i veni ciudĂ A-i părea cuiva rău. 9 Pfm; îlav Cu ciudĂ Enervat. 10 Îlav În ciudĂ Cu intenția de a supăra pe cineva. 11 Îlpp În ciudĂda Înfruntând împotrivirea cuiva sau a ceva. 12 Îlc În ciudĂda faptului că. 13 Pfm; îe A face cuiva în ciudĂ A necăji intenționat pe cineva. 14 Mar; îlc Pe ciudĂ că. 16 Pop; în povești; îc ciudĂda-fraților Cel mai mic și cel mai isteț dintre frați care, cu toată ura celorlalți, îi scapă pe aceștia de necazuri. A fierbe de ciudĂ. A avea ciudĂ pe cineva. • În ciudĂa cuiva a cu intenția de a provoca supărare cuiva; b nesocotind voința cuiva, înfruntând pe cineva. În ciudĂa faptului că cu toate că; măcar că; deși. Îl roade ciudĂ; simte o ciudĂ nestăpînită pe. |
GRAMATICA cuvântului CIUDĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ciudă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CIUDĂ poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE ciudă? Vezi cuvântul ciudă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ciudă?[ ci-u-dă ] Se pare că cuvântul ciudă are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL CIUDĂ Inţelegi mai uşor cuvântul ciudă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe De ciuda = din pricina necazului, de enervare Cu ciudă = enervat, cu mînie A face cuiva în ciudă = a supăra intenționat pe cineva Locuţiune adverbiala și prepoziție În ciuda cuiva = a cu intenția de a supăra necăji, mînia pe cineva; în necazul, în pofida cuiva Locuţiune adverbiala și prepoziție În ciuda cuiva = cu intenția de a supăra pe cineva, în necazul, în pofida cuiva; înfruntând împotrivirea cuiva sau a ceva = cu toate că A face cuiva în ciudă = a necăji intenționat pe cineva |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CIUDĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Drum sau zonă de halaj?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ciudă are forma: ciúde
