eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție citire


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Citire [ ci-ti-re ]
VEZI SINONIME PENTRU citire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului citire în mai multe dicționare

Definițiile pentru citire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru citire:
citíre substantiv feminin [Atestat: MARDARIE, L. 1066 / V: (pop) cetcitire / Plural: citireri / Etimologie: citi] 1 Cunoaștere a semnificației literelor ce alcătuiesc cuvintele Si: (înv) citeală (1), citit1 (1). 2 Parcurgere a unui text pentru a lua cunoștință de cele scrise Si: citit1 (2). 3 Comunicare a conținutului unei scrieri Si: citit1 (3). 4 (Bis) Rostire a unor texte religioase la anumite ocazii. 5 (Fig) Descoperire a gândurilor, sentimentelor ascunse ale cuiva Si: citit1 (5). 6 Descifrare a unei partituri muzicale Si: citit1 (6). 7 Interpretare a indicațiilor topografice ale unei hărți sau ale unui plan Si: citit1 (7). 8 Înregistrare a indicațiilor unui aparat de măsură, ale unui indicator etc. Si: citit1 (8). 9 Studiere (10). 10 Cultivare. 11 (Îs) citire în stele Prezicere a viitorului cuiva după poziția stelelor. 12 (Îs) citire în palmă Prezicere a viitorului și caracterului cuiva, prin examinarea liniilor din palmă. 13 (Îs) Carte de citire Manual de limba română pentru clasele elementare.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CITIRE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CITIRE:
CITÍRE, citiri, substantiv feminin Acțiunea de a citi.

1. Lectură. Un curtean cu nas subțire Pravilei dădu citire. CASSIAN, în POEZ. N. 110. Trăsnetul... nu i-ar fi făcut mai mult rău ca ceea ce i-a făcut citirea acestor vorbe. ISPIRESCU, L. 51.
       • (Ieșit din uz) Carte de citire = manual pe care elevii învățau să citească.

2. Descifrare, înțelegere, pătrundere, interpretare. A învățat citirea unui bilanț.

– Variantă: cetíre (NEGRUZZI, S. I

5) substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CITIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CITIRE:
CITÍRE, citiri, substantiv feminin Acțiunea de a citi.

1. Lectură.
       • Carte de citire = manual de limba română pentru primele clase elementare.

2. Descifrare, interpretare. [Variante: (popular) cetíre substantiv feminin]

– vezi citi.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CITIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CITIRE:
CITÍRE, citiri, substantiv feminin Acțiunea de a citi.

1. Lectură.
       • Carte de citire = manual de limba română pentru clasele primare.

2. Descifrare, interpretare. [Variante: (popular) cetíre substantiv feminin]

– vezi citi.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

citire
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru citire:
citíre (vest) și ce- (est) forme Acțiunea de a citi, lectură. Carte de citire, care cuprinde diferite povestirĭ pe care să le citească eleviĭ. Citire în stele, astrologie.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CITIRE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CITIRE:
CITIRE s.

1. citit, lectură, parcurgere, (învechit) citanie. (În timpul citire textului...)

2. (muzică) descifrare. (citire unei partituri.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CITIRE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CITIRE:
CITÍRE citirei forme vezi A CITI.
       • A da citire a citi în fața publicului. Carte de citire manual pentru clasele primare. /v. a citi
Forme diferite ale cuvantului citire: citirei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

citire
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru citire:
citire forme

1. lucrarea de a citi și rezultatul ei;

2. arta de a citi. îl învață citirea.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

citire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru citire:
citíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat citírii; plural citíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

citire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru citire:
citíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat citírii; plural citíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'CITIRE'
cîtímecítinăCÎTINÉLcîtinganCITÍREcitireágcitiríșcăcitiríteCITÍT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL citire
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului citire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
1066 / V: pop cetcitire / Plural: citireri / Etimologie: citi] 1 Cunoaștere a semnificației literelor ce alcătuiesc cuvintele Si: înv citeală 1, citit1 1.
11 Îs citire în stele Prezicere a viitorului cuiva după poziția stelelor.
12 Îs citire în palmă Prezicere a viitorului și caracterului cuiva, prin examinarea liniilor din palmă.
13 Îs Carte de citire Manual de limba română pentru clasele elementare.
În timpul citireii textului.
Citire unei partituri.
În timpul citire textului.
Citire unei partituri.
CITÍRE citirei forme vezi A CITI.
       • A da citire a citi în fața publicului.
Carte de citire manual pentru clasele primare.

GRAMATICA cuvântului citire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului citire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul citire poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul citire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul citire are forma: citíri
VEZI PLURALUL pentru citire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE citire?
Vezi cuvântul citire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul citire?
[ ci-ti-re ]
Se pare că cuvântul citire are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL citire
Inţelegi mai uşor cuvântul citire dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Ieșit din uz Carte de citire = manual pe care elevii învățau să citească
Carte de citire = manual de limba română pentru primele clase elementare
Carte de citire = manual de limba română pentru clasele primare

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL citire

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Nu de alta?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
consoană lichidă 3 care se realizează printr-o succesiune rapidă de închideri și deschideri ale canalului fonator, determinată de vibrarea părții superioare a glotei, a uvulei, a vălului palatin sau a vârfului limbii
a fi la fel
nu din alt motiv
catalog de expoziție sub formă de caiet1
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app