eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție cirma


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
Cîrmă [ cîr-mă ]
VEZI SINONIME PENTRU cîrmă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului cirma în mai multe dicționare

Definițiile pentru cirma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru cîrmă:
cîrmă (cîrme), substantiv feminin –

1. Piesă mobilă care servește la menținerea sau schimbarea direcției unei nave. –

2. Guvernare, conducere. –

3. (argotic) Nas. limba slavă (veche) krŭma (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Lexicon, 315; Cihac, II, 43; Berneker 668), conform limba slovenă koromany, în limba maghiara kormány, de unde limba română cormană, substantiv feminin (la plug, răsturnătoare; stavilă). derivat cîrmaci, substantiv masculin (persoană care manevrează cîrma unei nave, pilot; conducător), conform limba slavă (veche) krŭmĭčiči, limba bulgară kŭrmač, rut. kormač; cîrmi, verb (a guverna, a conduce; a o coti, a o lua în altă parte; a căuta pretexte, a se scuza; a se tîrgui), din limba slavă (veche) krŭmiti; cîrmitor, adjectiv (care cîrmește); cîrmeală, substantiv feminin (schimbare de direcție); cîrmui, verb (a guverna); cîrmuitor, substantiv masculin (guvernator, conducător; demnitar); cîrmuitoresc, adjectiv (de guvernator); cîrni, verb (a căuta pretexte, a face greutăți); cîrneală, substantiv feminin (șovăială, tîrguială); cîrnic, adjectiv (șovăielnic; persoană fără cuvînt; plîngăcios); cîrnitură, substantiv feminin (curbă; ocol, ocoliș); cîrniș, substantiv neutru (schimbare de direcție).
Forme diferite ale cuvantului cirma: cîrme

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

CÎ́RMĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CÎ́RMĂ:
CÎ́RMĂ, cîrme, substantiv feminin

1. Piesă care servește la menținerea sau schimbarea direcției de mers a unei nave, a unei plute sau a unui aparat de zbor. Îi plăcea și meseria. Parcă nu conducea; parcă stătea la cîrma unei corăbii care înainta ușor, ca în vis, pe oglinda liniștită a apelor mării. MIHALE, O. 198. La cîrmă, un ofițer și un caporal ședeau gravi, ținînd cu mare atenție pe genunchi niște cutii de lemn. BART, E. 132. La cîrma plutei sta Copila zîmbitoare. COȘBUC, P. I 186. Ai putea să lepezi cîrma și lopețile să lepezi, După propria lor voie să ne ducă unde repezi. EMINESCU, O. I 155.
       • (Poetic) Pe marea vieții, cînd te duce vîntul, Fie-ți cîrmă cugetarea de ți-e pînză simțimîntul. DAVILA, vezi vezi 143.

2. figurat Conducere, cîrmuire, guvernare. Venirea la cîrma țării a clasei muncitoare în alianță cu țărănimea muncitoare a ridicat patriotismul oamenilor muncii din țara noastră pe o treaptă superioară. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 235, 3/5.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

cî́rmă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cî́rmă:
cî́rmă forme, plural e (vechea slavă limba bulgară krŭma, cîrmă, despre vgr. prýmna, pupă; limba rusă kormá, pupă, kormilo, cîrmă; ung. kormány, cîrma. vezi și cormană). Aparat ca un canat de ușă fixat în balamale în apoĭa corăbiiĭ, pe care pin întoarcere, o îndreaptă unde verb reflexiv:ea cîrmaciŭ. (La plută, e o vîslă în partea din ainte). figurat Conducere, direcțiune: cîrma statuluĭ. vezi timon.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CÎRMĂ
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru CÎRMĂ:
CÎRMĂ substantiv

1. Cărmă, Petrica (16 A II 59); Cîrmea, P. (17 A I 90), prob. același; Cîrmești substantiv (17 B III 249).

2. + -ete, Cîrmetea, Ioan (16 A I 331).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

cîrmă
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru cîrmă:
cîrmă substantiv verbal CÎRMUIRE. CONDUCERE. DIRIGUIRE. DOMNIE. GUVERNARE. PUTERE. STĂPÎNIRE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CÎRMĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CÎRMĂ:
CÎRMĂ substantiv drug, oiște, pîrghie, proțap. (cirma la moara de vînt.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'CIRMA'
CÎRLOG 1.CÎRLOGANICîrlo/iraCÎRLUCIcîrmăcîrmácCÎRMÁCIcîrmeálăcîrmésc

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CÎRMĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cîrmă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
CÎrmĂ la moara de vînt.

GRAMATICA cuvântului CÎRMĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cîrmă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CÎRMĂ poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul CÎRMĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE cîrmă?
Vezi cuvântul cîrmă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cîrmă?
[ cîr-mă ]
Se pare că cuvântul cîrmă are două silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A nu avea nici o para frântă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a avea ceva de discutat cu cineva; a vrea să comunici un secret cuiva
gală, gogoașă de stejar, rar galeșă, regional moțochină, gogoașă de cerneală; gogoașă de stejar vezi gogoașă de ristic
a nu avea nici un ban
a înrăutăți și mai mult situația dintre doi adversari; a întărâta, a ațâța pe cei care se ceartă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app