 | as |
|
| Ciopli [ ci-o-pli ] VEZI SINONIME PENTRU ciopli PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ciopli în mai multe dicționareDefinițiile pentru ciopli din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a ciopli (forma la infinitiv) A ciopli conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CIOPLI: CIOPLÍ, cioplesc, verb IV. 1. tranzitiv (Complementul indică materialul de lucru) A tăia, a scoate așchii cu un instrument ascuțit (bardă, daltă, cuțit, ciocan) dimtr-o bucată de lemn, de piatră etc. pentru a-i da o formă oarecare. – vezi struji, bărdui, dăltui. Un om cioplea un lemn lîngă căruță în curte. DUMITRIU, N. 253. Teslarii, cioplind grinzile cu bărzile, le suie pe zid. DRĂGHICI, R. • (Complementul indică obiectul fasonat) Iarna cioplesc din lemn ciubere, doniți... BOGZA, A Î. 151. Simon cioplește ceva în mijlocul casei. L-a rugat Haia să-i facă un leagăn mic, cît s-o putea de mic... pentru păpușa ei. SAHIA, N. 96. Îi cioplea Antiței o păpușă și-i făcea lui Toderică o morișcă de vînt. SLAVICI, N. I 53. Cu ghioaga nestrugită, Numai din topor cioplită. ALECSANDRI, P. P. 73. • intranzitiv Bătrînul cioplește în lemn de nuc. STANCU, despre 90. 2. tranzitiv (Complementul indică obiectul lucrat) A sculpta. O tresărire de flacără lumină deodată chipul aspru, ca cioplit în piatră, al bătrînului. SADOVEANU, O. I 22. Se văzu arcul lui Traian stînd fără căpătîi... puse îndată de-i ciopli pentru piedestaluri niște grosolane figuri de Victorii pocite. ODOBESCU, S. III 73. Nici marmura cioplită albimea ta nu-ntrece... Ca luna-n miezul iernii frumoasă ești și... rece! ALECSANDRI, P. III 71. • figurat Cioplind cu dalta chipul nou al lumii, Celor răpuși chip nou le dăltuim. BANUS, B. 90. Cioplim din beznă forme de lumină. BENIUC, vezi 7. 3. tranzitiv figurat A face îndreptări la o lucrare; a cizela. Cioplind mereu la versuri... Făcut-am ca să plîngă pe cine mă citea? MACEDONSKI, O. I 44. Cum am sfirșit lucrarea, o strîng, o dau întării; Apoi o cioplesc iarăși. NEGRUZZI, S. II 270. 4. reflexiv figurat (Despre persoane) A căpăta deprinderi sau apucături civilizate, a deveni politicos; a se cultiva, a se deștepta. Mai cioplește-te oleacă, măi băiete. HOGAȘ, DR. 216. Toate iau schimbare și lumea se cioplește. Numai pe noi mîndria nu ne mai părăsește. ALEXANDRESCU, P. 67. • tranzitiv Cît îmi bat eu capul să-l mai cioplesc... Pace! li stă rugina de-o șchioapă la ceafă. ALECSANDRI, T. I 198. Am nevastă de pădure, Cioplită ca din secure. BIBICESCU, ♦ P. P. 184. 4 tranzitiv (Rar, cu privire la defecte, greșeli etc.) A atenua, a înlătura. Floricica nu mi-ar fi îngăduit niciodată să cioplesc verb reflexiv:eunul, sau verb reflexiv:euna din cusururile sau sălbăticiile mele. HOGAȘ, M. N. 38. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ciopli: cioplí [Atestat: PALIA (1581), ap. Ccr 79/20 / V: (înv) cepciopli / prezentul indicativ: cioplilésc / Etimologie: srb čopljiti, bg кoпля] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) tăia o bucată de lemn Cf bărdui. 3 verb tranzitiv: A subția o bucată de lemn (sau un băț, o ramură) Cf hălcui. 4 verb tranzitiv: A scurta o bucată de lemn (sau un băț, o ramură) Cf ciocârti. 5 verb tranzitiv: A desprinde, prin lovituri aplicate cu un instrument ascuțit, așchii dintr-o bucată de lemn, de piatră etc., pentru a da materialului o formă oarecare. 6 verb tranzitiv: (Fig; gmț) A vorbi de rău (pe cineva). 7 verb tranzitiv: (Fig) A-și bate joc (de cineva). 8 verb tranzitiv: A tăia piatra cu dalta. 9 verb tranzitiv: (Înv) A sculpta. 10 verb tranzitiv: A scobi în piatră, în metale etc. litere (sau figuri) Cf a grava. 11 verb tranzitiv: (Înv) A modela (în lut). 12 verb tranzitiv: (Nob) A prăși. 13 verb tranzitiv: (Fig) A aduce îmbunătățiri (stilistice, de exprimare etc.) unei lucrări (literare, științifice etc.) Si: a cizela. 14 verb reflexiv: (Fig; despre oameni) A căpăta deprinderi civilizate Si: a se cultiva, a se cizela. 15 verb reflexiv: (Fig; despre oameni) A deveni politicos. 16-17 verb tranzitiv, reflexiv: (Fig; despre oameni) A (se) educa. 18 verb tranzitiv: (Pex) A revizui o lucrare. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CIOPLI: CIOPLÍ, cioplesc, verb IV. 1. tranzitiv A desprinde, prin lovituri aplicate cu un instrument ascuțit, așchii dintr-o bucată de lemn, de piatră etc., pentru a da materialului o formă oarecare; a ciocârti. ♦ specializare A sculpta. 2. tranzitiv figurat A aduce îmbunătățiri (stilistice, de exprimare etc.) unei lucrări (literare, științifice etc.); a cizela. 3. reflexiv figurat (Despre oameni) A căpăta deprinderi civilizate, a deveni politicos; a se cultiva, a se cizela. – Din limba bulgară čoplja, sârbo-croată čopljiti. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CIOPLI: CIOPLÍ, cioplesc, verb IV. 1. tranzitiv A desprinde, prin lovituri aplicate cu un instrument ascuțit, așchii dintr-o bucată de lemn, de piatră etc., pentru a da materialului o formă oarecare; a ciocârti. ♦ specializare A sculpta. 2. tranzitiv figurat A aduce îmbunătățiri (stilistice, de exprimare etc.) unei lucrări (literare, științifice etc.); a cizela. 3. reflexiv figurat (Despre oameni) A căpăta deprinderi civilizate, a deveni politicos; a se cultiva, a se cizela. – Din limba bulgară čoplja, limba sârbă čopljiti. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CIOPLI: CIOPLI verb 1. a struji, (Moldova, Bucovina și Banat) a ciocîrti. (ciopli lemnul cu cuțitul, cu barda.) 2. a săpa, a sculpta, a tăia, (rar) a scobi, (Transilvania și Maramures) a sferdi. (ciopli în piatră un bust.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ciopli: cioplí verb (silabe -pli), indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele cioplésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea ciopleá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural ciopleáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ciopli: cioplí (a ciopli) (cio-pli) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele cioplésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea ciopleá; conjunctiv prezent 3 să ciopleáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CIOPLI: CIOPLÍ verb vezi civiliza, cizela, cultiva, rafina, stila, stiliza. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ciopli: ciopli verb vezi CIVILIZA. CIZELA. CULTIVA. RAFINA. STILA. STILIZA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CIOPLI' ciopláșCiopleaCIOPLEÁLĂciopléicăCIOPLÍcioplícăCIOPLÍRECIOPLÍTCIOPLITOÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ciopli Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ciopli dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Ccr 79/20 / V: înv cepciopli / prezentul indicativ: cioplilésc / Etimologie: srb čopljiti, bg кoпля] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A se tăia o bucată de lemn Cf bărdui. Ciopli lemnul cu cuțitul, cu barda. Ciopli în piatră un bust. Cioplí a ciopli cio-pli verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele cioplésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea ciopleá; conjunctiv prezent 3 să ciopleáscă. Ciopli lemnul cu cuțitul, cu barda. |
GRAMATICA cuvântului ciopli? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ciopli. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ciopli poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE ciopli? Vezi cuvântul ciopli desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ciopli?[ ci-o-pli ] Se pare că cuvântul ciopli are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ciopli |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Pod plutitor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
