 | as |
|
| Cinic,-ă [ ci-nic-,-ă ] VEZI SINONIME PENTRU cinic,-ă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cinic în mai multe dicționareDefinițiile pentru cinic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CINIC,-Ă: CÍNIC,-Ă, cinici,-e, adjectiv 1. (Despre oameni) Care își dă pe față cu sînge rece și fără sfială, sfidător, fapte sau gînduri condamnabile; (despre manifestări ale oamenilor) care denotă o asemenea atitudine. O dragoste frumoasă și gingașă este un lucru de preț, pentru care ești invidiat și care se apără de poftele celor cinici și grosolani. CAMIL PETRESCU, T. II 36. Mi s-a părut cinic răspunsul prietenului meu. SAHIA, U.R.S.S. 76. Din prima zi am observat la el un rîs batjocoritor, cinic, pe care nu-l avea înainte. VLAHUȚĂ, O. A. 470. 2. (În expresie) Filozofie cinică = doctrină filozofică în Grecia antică, care nu recunoștea normele morale existente și propovăduia o simplitate excesivă, prin întoarcerea la natură. Filozof cinic = adept al doctrinei filozofice descrise mai sus. Diogene, filozoful cinic. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CINIC: CÍNIC, -Ă, cinici, -ce, adjectiv 1. (Despre oameni; adesea substantivat) Care dă pe față, cu sânge rece, fapte sau gânduri condamnabile, care calcă, fără sfială, regulile moralei, de conviețuire socială și de bună-cuviință; (despre manifestări ale oamenilor) care trădează, exprimă asemenea atitudini. 2. (În sintagmele) Filozofie cinică = doctrină filozofică din Grecia antică, care nu recunoaște normele sociale existente și propovăduia o viață simplă și reîntoarcerea la natură. Filozof cinic (și substantivat) = adept al filozofiei cinice. – Din limba franceza cynique, latina cynicus. Forme diferite ale cuvantului cinic: cinic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CINIC, -Ă: CÍNIC, -Ă adjectiv Școala cinică = școală filozofică greacă din antichitate, care s-a preocupat îndeosebi de problemele eticii, propovăduind autonomia morală a individului, simplitatea, întoarcerea la natură, disprețul pentru normele eticii religioase, pentru convenționalism, bogăție și onoruri. // substantiv masculin Filozof aparținând acestei școli. // adjectiv, substantiv masculin și forme (Cel) care arată pe față, fără sfială, fapte și gânduri condamnabile; (om) rău, nerușinat, fără scrupule; (cel) care denotă sfidare, sfidător. [conform limba franceza cynique, italiana cinico, greacă kynikos – câinesc]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cinic: cínic, cinică [Atestat: CAMIL PETRESCU, T. II, 36 / V: chínic / Plural: cinicici, cinicice / Etimologie: franceza cynique, lat cynicus] 1 a (Îs) Filozofie cinică Doctrină filozofică din Antichitate, care nu recunoștea normele sociale existente și propovăduia o viață simplă și reîntoarcerea la natură. 2-3 smf, a (Fiz) Care este (adept) al filozofiei cinice. 4 a (despre oameni) Care încalcă, fără sfială, regulile moralei, de conviețuire socială și de bună-cuviință. 5 a (despre manifestări ale oamenilor) Care exprimă asemenea atitudini. 6 substantiv masculin Filozof cinic. 7 substantiv masculin și feminin Om cu purtări cinice (5). Forme diferite ale cuvantului cinic: cinică Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CINIC: CÍNIC, -Ă, cinici, -ce, adjectiv 1. (Despre oameni: adesea substantivat) Care manifestă o atitudine condamnabilă, sfidând regulile moralei, normele de conviețuire socială și de bună-cuviință; (despre manifestări ale oamenilor) care trădează, exprimă asemenea atitudini. 2. (În sintagmele) Filosofie cinică = doctrină filosofică din Grecia antică, care nu recunoștea normele sociale existente și preconiza o viață simplă și reîntoarcerea la natură. Filosof cinic (și substantivat) = adept al filosofiei cinice. – Din limba franceza cynique, latina cynicus. Forme diferite ale cuvantului cinic: cinic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CINIC: CÍNIC, -Ă I. adjectiv 1. care denotă sfidare; sarcastic, sfidător, insolent, nerușinat. 2. școală cinică = școală filozofică greacă din antichitate care s-a preocupat îndeosebi de problemele eticii, propovăduind autonomia morală a individului, simplitatea, întoarcerea la natură. II. substantiv masculin filozof aparținând acestei școli. III. adjectiv, substantiv masculin forme (cel) care exprimă deschis și fără jenă atitudini și gânduri condamnabile; (om) nerușinat, fără scrupule. (< limba franceza cynique, latina cynicus, greacă kynikos, de câine) Forme diferite ale cuvantului cinic: cinic-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cinic: *cínic, -ă adjectiv și substantiv (vgr. kynikós, de cîne, despre kýon, kynós, cîne). filozofie Se zice despre niște filosofĭ anticĭ care afectaŭ a disprețui conveniențele sociale și al căror maestru a fost Diogene. figurat Foarte nerușinat, foarte obraznic: cuvîntare cinică. adverb În mod cinic. Forme diferite ale cuvantului cinic: cinic-ă cinic-ig Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CINIC: CÍNIC ciniccă (cinicci, cinicce) și substantival Care ține de cinism; propriu cinismului. Om cinic. • Filozofie ciniccă doctrină filozofică antică care propovăduia revenirea la natură, respingând normele și convențiile sociale și morale. /<fr. cynique, latina cynicus Forme diferite ale cuvantului cinic: ciniccă cinicci cinicce Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cinic: cinic a. 1. privitor la acea sectă de filozofi greci cari înfruntau bunacuviință; 2. figurat nerușinat, obscen: apucături cinice. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cinic: cínic adjectiv masculin, plural cínici; forme singular cínică, plural cínice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cinic: cínic adjectiv masculin, plural cínici; forme cínică, plural cínice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CINIC' CINGULECTOMÍECINGULOTOMÍECÍNGULUMcinắiCÍNICCINÍEciniélecinilícinilíre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cinic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cinic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Cínic, cinică [Atestat: CAMIL PETRESCU, T. II, 36 / V: chínic / Plural: cinicici, cinicice / Etimologie: franceza cynique, lat cynicus] 1 a Îs Filozofie cinică Doctrină filozofică din Antichitate, care nu recunoștea normele sociale existente și propovăduia o viață simplă și reîntoarcerea la natură. CÍNIC ciniccă cinicci, cinicce și substantival Care ține de cinism; propriu cinismului. Om cinic. • Filozofie ciniccă doctrină filozofică antică care propovăduia revenirea la natură, respingând normele și convențiile sociale și morale. |
GRAMATICA cuvântului cinic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cinic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cinic poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE cinic,-ă? Vezi cuvântul cinic,-ă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cinic,-ă?[ ci-nic-,-ă ] Se pare că cuvântul cinic,-ă are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL cinic Inţelegi mai uşor cuvântul cinic dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeÎn expresie Filozofie cinică = doctrină filozofică în Grecia antică, care nu recunoștea normele morale existente și propovăduia o simplitate excesivă, prin întoarcerea la natură Filozof cinic = adept al doctrinei filozofice descrise mai sus În sintagmele Filozofie cinică = doctrină filozofică din Grecia antică, care nu recunoaște normele sociale existente și propovăduia o viață simplă și reîntoarcerea la natură Filozof cinic și substantivat = adept al filozofiei cinice CÍNIC, -Ă adjectiv Școala cinică = școală filozofică greacă din antichitate, care s-a preocupat îndeosebi de problemele eticii, propovăduind autonomia morală a individului, simplitatea, întoarcerea la natură, disprețul pentru normele eticii religioase, pentru convenționalism, bogăție și onoruri În sintagmele Filosofie cinică = doctrină filosofică din Grecia antică, care nu recunoștea normele sociale existente și preconiza o viață simplă și reîntoarcerea la natură Filosof cinic și substantivat = adept al filosofiei cinice școală cinică = școală filozofică greacă din antichitate care s-a preocupat îndeosebi de problemele eticii, propovăduind autonomia morală a individului, simplitatea, întoarcerea la natură |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A nu ști încotro să sau, tranzitiv, s-o deie sau dea?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
