 | as |
|
| Cină [ ci-nă ] VEZI SINONIME PENTRU cină PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cina în mai multe dicționareDefinițiile pentru cina din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a cina (forma la infinitiv) A cina conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cină: cínă substantiv feminin [Atestat: CORESI, EV. 414/1 / V: ciúnă / Plural: cinane și (înv) cinani / Etimologie: lat cena] 1 Masă de seară. 2 Mâncare consumată la cină (1). 3 Mâncare pregătită pentru cină (1). 4 (Pex) Dineu. 5 (Pex) Supeu. 6 (Îs) -na cea de taină Masa Mântuitorului cu apostolii săi, la care a fost instituită taina sfintei euharistii. 7 (Îs) cinana Domnului (sau cea dulce) Sfânta euharistie. 8 (Îs) cinana mortului (sau de apoi) Parastas. 9 (Ban; îs) cinana ursitelor Cină (1) pregătită de moașă a treia seară după nașterea copilului. 10 (Înv; îs) cinana mică Masă care are loc în jurul orei 4 după-amiaza. 11 (Înv; îs) cinana cea bună Masă între orele 9-10 seara. 12 (Înv; îs) cinana mare Masă între orele 10-11 noaptea. 13-16 (Pex) Oră la care se obișnuiește să se ia cina (1,10-12). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru cină: cínă (cíne), substantiv feminin – Masă de seară. – Mr., megl. țină, istr. cirę. latina cēna (Pușcariu 362; Candrea-Dens., 341; REW 1806; DAR); conform italiana , prov., spaniolă cena, portugheză cea. – derivat cinioară, substantiv feminin (ceasul cinei), conform prînzișor; cuvînt pe care Drăganu, Dacor., III, 693-5 și DAR îl consideră reprezentant al latina cinae hora, dar care este un dim. cu sufix -oară, conform Graur, BL, III, 19. Forme diferite ale cuvantului cina: cíne Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CINA: CINÁ, cinez, verb I. intranzitiv (Mai ales în Transilvania) A lua masa de seară. Să vii și tu acolo, să cinăm împreună pe la 7. CARAGIALE, O. VII 225. Șezură nițel, de se odihniră de drum, cinară împreună și se culcară. ISPIRESCU, L. 53. tranzitiv Nemîncat toată ziua, el cină ce-i dăduse baba. EMINESCU, N. 20. Badea meu cel supărat, Da aseară ce-ai cinat? JARNÍK-BÎRSEANU, 54. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CINĂ: CÍNĂ, cine, substantiv feminin (Mai ales în Transilvania) Masa de seară; mîncare pregătită pentru această masă. Frunzărise o gazetă și o aruncase. Aștepta cina. SADOVEANU, N. forme Cina era gata și masa pusă. CARAGIALE, O. II 257. Ochii ei cei cu lumină Mult mă strigă de la cină. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 33. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru CINĂ: CÍNĂ (latina cena) Masa de seară; mîncare destinată pentru această masă. ♦ Cina cea de taină = masa de pe urmă a lui Hristos și a apostolilor săi, ajunul patimilor, în cursul căreia a instituit taina euharistiei. Sfînta Cină = (la protestanți) împărtășania cu pîine și vin. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Cina: Cina m. 1. Roman celebru, de mai multe ori consul, partizan al lui Mariu, însângera Roma cu proscripțiunile sale și muri asasinat (84 a. Hristos); 2. descendent al lui Pompeiu, conspiră în contra lui August, care îl iertă (subiectul unei frumoase tragedii de Corneille). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cină: cínă forme, plural e (latina cêna, ca plin, senin, lin despre plênus, serênus, lênis; italiana pv. spaniolă cena, pg. cea. Cp. cu geană, pană, din gĕra, pĕnna, cu e scurt). Rar. Prînzu de seară: cina cea de taĭnă. vezi masă și ojină. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CINĂ: CÍNĂ, cine, substantiv feminin Masă de seară; mâncare pregătită pentru această masă. • Cina cea de taină = masă luată de Isus Hristos împreună cu apostolii Săi în seara de dinaintea răstignirii. – latina cena. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru cina: ciná (-éz, -át), verb – A lua masa de seară. – Mr., megl., țin, istr. cir. latina cēnāre (Pușcariu 369; Candrea-Dens., 342; REW 1803; DAR); conform italiana cenare, prov., cat., spaniolă cenar, portugheză cear. conform cină. Forme diferite ale cuvantului cina: cina-éz cina-át Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cină: cină forme mâncare sau masă de seară; cina Domnului cina lui Hristos cu apostolii în ajunul răstignirii; cina cea de taină, sfânta împărtășire sau cuminecătură. [latina CENA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CINĂ: CÍNĂ cinae forme 1) Masă luată seara. 2) Mâncare pregătită pentru masa de seară. 3) Timp când se servește masa de seară. [G.-D. cinei] /<lat. cena Forme diferite ale cuvantului cina: cinae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cina: cina verb tranzitiv: [Atestat: (a. 1675) GCR I, 223 / prezentul indicativ: cinanéz / Etimologie: lat ceno, -are] 1 A lua masa de seară Si: a cinui. 2 (Îvr) A ospăta pe cineva (seara) Si: a cinui. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CINĂ: CÍNĂ, cine, substantiv feminin Masă de seară; mâncare pregătită pentru această masă – latina cena. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CINA: CINÁ, cinez, verb I. intranzitiv și tranzitiv A lua masa de seară. – latina cenare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CINA: CINÁ, cinez, verb I. intranzitiv și tranzitiv A lua masa de seară. – latina cenare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cina: ciná verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu cinéz, persoana a treia singular: el / ea și plural cineáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CINA: CINA verb a supa. (Unde ai cina după spectacol?) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cină: cínă substantiv feminin, genitiv dativ articulat cínei; plural cíne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cină: cínă substantiv feminin, genitiv dativ articulat cínei; plural cíne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cina: ciná (a cina) verb, indicativ prezent 3 cineáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CINA' cimuruítCINCINcin-spre-zeceCINÁcinabárcinabórcinabriánCINÁBRU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cina Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cina dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 414/1 / V: ciúnă / Plural: cinane și înv cinani / Etimologie: lat cena] 1 Masă de seară. 7 Îs cinana Domnului sau cea dulce Sfânta euharistie. 8 Îs cinana mortului sau de apoi Parastas. 9 Ban; îs cinana ursitelor Cină 1 pregătită de moașă a treia seară după nașterea copilului. 10 Înv; îs cinana mică Masă care are loc în jurul orei 4 după-amiaza. 11 Înv; îs cinana cea bună Masă între orele 9-10 seara. 12 Înv; îs cinana mare Masă între orele 10-11 noaptea. CÍNĂ cinae forme 1 Masă luată seara. 1675 GCR I, 223 / prezentul indicativ: cinanéz / Etimologie: lat ceno, -are] 1 A lua masa de seară Si: a cinui. Unde ai cina după spectacol?. Unde ai cina după spectacol?. Ciná a cina verb, indicativ prezent 3 cineáză. |
GRAMATICA cuvântului cina? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cina. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cina poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cină? Vezi cuvântul cină desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cină?[ ci-nă ] Se pare că cuvântul cină are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL cina Inţelegi mai uşor cuvântul cina dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe♦ Cina cea de taină = masa de pe urmă a lui Hristos și a apostolilor săi, ajunul patimilor, în cursul căreia a instituit taina euharistiei Sfînta Cină = la protestanți împărtășania cu pîine și vin Cina cea de taină = masă luată de Isus Hristos împreună cu apostolii Săi în seara de dinaintea răstignirii |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cina |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cal de alergătură?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul cina se conjugă: ei ele cineáză
