 | as |
|
| Chimion [ chi-mi-on ] VEZI SINONIME PENTRU chimion PE ESINONIME.COM definiția cuvântului chimion în mai multe dicționareDefinițiile pentru chimion din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul gastronomic explicativ dă următoarea definitie pentru CHIMION: CHIMION substantiv masculin 1. Plantă umbeliferă bi- sau plurianuală, spontană sau cultivată, ale cărei semințe aromatice se întrebuințează în medicină, iar în bucătăria europeană drept condiment; popular chimen, chimion-de-câmp, chimion sălbatic (Carum carvi). 2. Plantă umbeliferă anuală ale cărei semințe aromatice curbate (albe, maronii sau negre), mai mari și mai amare decât ale chimionului autohton, sunt folosite drept condiment în bucătăria orientală (mai ales chimion alb) și în cea occidentală, în special în amestecuri de condimente, pentru fabricarea lichiorului, precum și în farmacie; (comercial) chimion amar (Cuminum cyminum). Definiție sursă: Dicționar gastronomic explicativ |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru chimion: chimión substantiv masculin [Atestat: LB / P: chimionmi-on / V: chimionmeonchimion / Plural: chimioni / Etimologie: tc kimion] (Bot) 1 Mică plantă erbacee, cu flori mici, albe-liliachii, cu semințe aromatice, care se întrebuințează în medicină, la bucătărie și la fabricarea lichiorurilor (Cuminum Cyminum). 2 (Îc) chimionul-capului Zmeoaică (Laserpitium latifolium). 3 (Îc) chimion-de-apă sau chimion-de-baltă Mărăraș (Anethum graveoleus). 4 (îc) chimion-de-câmpchimionsălbatic Chimen (Carum Carvî). 5 (îc) chimion-de-câmpuri Negrușcă (Nigella arvensis). 6 (Îc) chimion- negru Negrilică (Nigella sativa). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CHIMIÓN: CHIMIÓN substantiv neutru 1. Mică plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori mici albe-liliachii, originară din regiunea mediterană orientală; este cultivată pentru fructele ei aromatice întrebuințate în medicină, în bucătărie și la fabricarea lichiorurilor (Cuminum Cyminum). vezi chimen. Supă de chimion. Lichior de chimion. Ceai de chimion. 2. Compus: chimion-de-cîmp (sau sălbatic) = chimen. – Pronunțat: -mi-on. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru chimion: chimión, substantiv neutru – (botanică) Plantă erbacee, cu frunze perene, flori mici, albe și semințe ce conțin ulei eteric, folosit în bucătărie drept condiment, la aromatizarea băuturilor alcoolice, în farmacie etc.; chimen, piperuș, secărică (Carum carvi). – Din limba neogreacă kimion (Scriban); din limba turcă kymion < limba neogreacă kimion (Șăineanu, DEX, DLRM, MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CHIMIÓN: CHIMIÓN substantiv masculin 1. Plantă erbacee umbeliferă cu frunze penate și cu flori mici, albe-liliachii, ale cărei semințe aromatice se întrebuințează în medicină, în bucătărie și la fabricarea lichiorurilor; chimen (Carum carvi). 2. Compus: chimion-de apă (sau -de-baltă) = mărăraș. [ pronunție: mi-on] – Din limba turcă kimyon. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CHIMIÓN: CHIMIÓN substantiv masculin 1. Plantă erbacee umbeliferă cu frunze penate și cu flori mici, albe-liliachii, ale cărei semințe aromatice se folosesc în medicină, în bucătărie și la fabricarea lichiorurilor; chimen (Carum carvi). 2. Compus: chimion-de-apă (sau -de-baltă) = mărăraș. [ pronunție: -mi-on] – Din limba turcă kimyon. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru chimion: chimión, substantiv neutru – (botanică) Plantă erbacee, cu frunze perene, flori mici, albe și semințe ce conțin ulei eteric, folosit în bucătărie drept condiment, la aromatizarea băuturilor alcoolice, în farmacie etc.; chimen, piperuș, secărică (Carum carvi). – Din limba neogreacă kimion, conform limba bulgară kimen. Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CHIMIÓN: CHIMIÓN substantiv neutru 1. Mică plantă erbacee cu flori mici albe-liliachii, ale cărei fructe aromatice se întrebuințează în medicină, în bucătărie și la fabricarea lichiorurilor (Cuminum cyminum). 2. Compus: chimion-de-câmp (sau sălbatic) = chimen. – limba turcă kimyon.[1] Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CHIMIÓN: CHIMIÓN m. 1) Plantă erbacee umbeliferă, având frunze penate și flori mici, ale cărei semințe aromatice se folosesc ca mirodenii și în medicină. 2) Semințele acestei plante; chimen. [silabe -mi-on] /<turc. kimyon Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CHIMION: CHIMION substantiv (botanică; Carum carvi) chimen, (regional) secară, secărea, secărică, secăriță, tarhon, (Transilvania) molotru. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru chimion: chimión substantiv masculin (silabe -mi-on) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru chimion: chimión (-mi-on) substantiv masculin Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru chimion: chimion n. vezi chimen. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru chimion: chimión, vezi chimen. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL chimion Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului chimion dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Chimión substantiv masculin [Atestat: LB / P: chimionmi-on / V: chimionmeonchimion / Plural: chimioni / Etimologie: tc kimion] Bot 1 Mică plantă erbacee, cu flori mici, albe-liliachii, cu semințe aromatice, care se întrebuințează în medicină, la bucătărie și la fabricarea lichiorurilor Cuminum Cyminum. 2 Îc chimionul-capului Zmeoaică Laserpitium latifolium. 3 Îc chimion-de-apă sau chimion-de-baltă Mărăraș Anethum graveoleus. 4 îc chimion-de-câmpchimionsălbatic Chimen Carum Carvî. 5 îc chimion-de-câmpuri Negrușcă Nigella arvensis. 6 Îc chimion- negru Negrilică Nigella sativa. |
GRAMATICA cuvântului chimion? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului chimion. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul chimion poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE chimion? Vezi cuvântul chimion desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul chimion?[ chi-mi-on ] Se pare că cuvântul chimion are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL chimion Inţelegi mai uşor cuvântul chimion dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeCompus: chimion-de-cîmp sau sălbatic = chimen Compus: chimion-de apă sau -de-baltă = mărăraș Compus: chimion-de-apă sau -de-baltă = mărăraș Compus: chimion-de-câmp sau sălbatic = chimen |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL chimion |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ locuțiune adverbiala într-o glăsuire?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
